Ce este bagajul emoțional și cum te poți elibera de acesta

Emoțiile neprocesate din trecut și care au drept cauze experiențe traumatice sau dureroase, nu trec de la sine, ele ies la suprafață, sub o formă sau alta. Poartă denumirea de bagaj emoțional și te pot însoți o lungă perioadă, provocându-ți sentimente ca: frustrarea, vinovăția, teama sau furia excesivă. Află totul despre bagajul emoțional, inclusiv cum să te eliberezi de acesta, de la Alina Lehman, psihoterapeut, psiholog clinician și specialist Hilio.

Toți vrem să fim iubiți. Dacă nu suntem iubiți, vrem să fim admirați. Dacă nu suntem admirați, vrem să fim temuți. Dacă nu suntem temuți, vrem să fim urâți și disprețuiți. Vrem să dăm naștere unei emoții în celălalt, indiferent care ar fi aceasta. Sufletul tremură în fața golului, el caută contactul cu orice preț. – Hjalmar Soderberg

Ce este bagajul emoțional?

Bagajul emoțional este un termen utilizat frecvent în cultura dezvoltării personale și, în general, face referire la emoții neprocesate din trecut, având rădăcini în evenimente traumatice sau experiențe negative dureroase, care continuă să aibă un impact în prezent, desigur, acesta putând varia, de la disfuncții minore, până la tulburări mintale.

Ca metaforă, utilizarea termenului de bagaj emoțional tinde să aibă o conotație negativă deoarece face referire la emoții negative, pe care le gestionezi cu dificultate sau tipare disfuncționale de comportament, care cauzează tensiuni în relațiile personale sau profesionale.

Ce se întâmplă, de fapt, este că răspunzi emoțional la experiențele de viață și, ulterior, cari cu tine un bagaj al consecințelor percepute. A învăța din experiențele trecute este un comportament funcțional sănătos, totuși acest lucru poate include și o parte de bagaj disfuncțional, care îți poate afecta sănătatea și relațiile.

În cele mai multe cazuri, ești influențat de experiențele tale emoționale în modul în care interpretezi și percepi interacțiunile actuale cu alte persoane, iar în relații vei folosi răspunsuri emoționale pozitive sau negative, în funcție de experiențele tale trecute.

Câteva simptome comune și semnale care pot indica prezența bagajului emoțional includ:

tipare negative recurente
dificultatea de a avea încredere
frustrare
nemulțumire
vinovăție
furie excesivă sau resentimente
teamă de intimitate
teamă de abandon
comportamente de evitare

Cum putem face diferența între o zi proastă și un bagaj emoțional?

Deși emoțiile negative sunt neplăcute, ele fac parte din viață, iar o experiență sănătoasă, care poate include și emoții negative, se încheie după o noapte bună de somn. Trăirea normală a emoțiilor este fluidă. În cazul bagajului emoțional, emoțiile rămân cu tine pentru o perioadă lungă de timp, căutând o încheiere pentru procesele întrerupte sau incomplete.

Mituri demontate despre bagajul emoțional

#1 Nu toți oamenii au un bagaj emoțional – FALS

Toți avem un bagaj emoțional, este parte din memoria noastră emoțională experiențială, care operează adesea în afara domeniului conștiinței. Ce poate să fie diferit este greutatea bagajului, desigur în funcție de experiențele de viață și cum te-ai adaptat creativ la ele, precum și de alegerea conștientă de a desface acest bagaj.

#2 Bagajul emoțional este de vină pentru nefericirea mea – FALS

Bagajul emoțional poate să devină o scuză comună pentru incapacitatea de a reține, stăpâni și controla o emoție puternică: Sunt agresiv pentru că și tata a fost dur cu mine sau să te atașezi de el: Din cauza traumelor mele sunt nefericit.

Fie că recunoaștem sau nu, cu toții ne dorim să schimbăm ceva la noi, însă, în cele mai multe cazuri, primul efort este să-i determinăm pe alții să se schimbe și căutăm modalități de a-i convinge să se conformeze. În funcție de nivelul propriu de conștientizare, ieșirea din această buclă o poți face singur, până la un anumit nivel, și/ sau cu ajutor specializat.

#3 De mâine scap de tot bagajului emoțional – FALS

O decizie înțeleaptă, însă lucrurile nu funcționează în acest mod. Îndemnurile și bunele intenții sunt eforturi admirabile pentru autocontrol. Această atitudine este importantă în viață, însă, în cele mai multe cazuri, are rezultate modeste și funcționează pe termen scurt.

A scăpa de bagajul emoțional este un proces care necesită efort constant de conștientizare, nu e un eveniment singular. Citesc o carte, particip la un curs, încerc o nouă tehnică, practic meditația și gata. Deși nu funcționează așa, examinarea introspectivă poate să reprezinte un prim pas. Riscul aici este că, deși adesea valoroasă, introspecția te va ajuta să înțelegi de ce reacționezi față de o persoană sau un lucru, însă cei mai mulți ajung ulterior la frustrarea că au aceeași reacție, deși au înțeles de ce se produce.

Conștientizarea, care este experiența de aici și acum, este modalitatea în care experimentezi direct propria vitalitate și împreună cu toleranța față de senzațiile fizice, corporale, conține potențial activ pentru schimbare.

Ce se întâmplă cu emoțiile suprimate?

Inteligența emoțională este un predictor important al sănătății mintale și se referă la abilitatea noastră de a conștientiza, de a ne regla și exprima emoțiile și de a a avea abilitatea de a înțelege și a răspunde la emoțiile celor din jur.

Emoțiile suprimate sunt cele care nu sunt exprimate și sunt evitate în mod intenționat prin distragerea gândurilor sau atenției.

Suprimarea emoțiilor poate să fie o soluție pe termen scurt, necesară în anumite situații, atâta vreme cât te asiguri că îți vei aloca timp să le procesezi și să închizi bucla ulterior.

Motivul suprimării emoțiilor, precum severitatea suprimării, diferă de la o persoană la alta. De exemplu, exprimarea emoțiilor poate fi considerată o slăbiciune, această credință despre viața emoțională putând să aibă ca sursă identificarea sau imitarea modelului parental sau a unui model cultural. O concepție cunoscută în educația parentală este că manifestarea emoțională a băieților trebuie să fie cât mai redusă, așa pot deveni tari, bărbați, de aici anumite afecte sunt aproape interzise băieților (de exemplu, a plânge).

În cele mai multe cazuri, atât suprimarea, cât și reprimarea emoțiilor, se învață în copilărie. Dacă părinții vorbeau despre emoțiile lor, te încurajau să comunici ceea ce simți, normalizau inclusiv emoțiile negative, nu te judecau sau te criticau când exprimai emoții, cel mai probabil te simți confortabil să-ți exprimi emoțiile. Însă dacă părinții nu au vorbit despre sentimentele lor, te-au rușinat sau chiar te-au pedepsit când ai exprimat emoții, ți-au spus că emoțiile sunt inadecvate sau le-au negat, ai auzit expresiile Nu ai motive să fii trist, Calmează-te, Ar trebui să fii recunoscător, ca adult, cel mai probabil, experimentezi o reprimare emoțională.

Folosirea exagerată a suprimării emoționale la nivel expresiv, adică nu arăți emoția în afară prin expresie facială, voce, postură sau gesturi, deși, de exemplu, situațional te poate ajuta să câștigi ceva, nu te ajută să-ți scazi emoțiile, iar cei care interacționează cu aceste persoane spun că e mai puțin plăcut să discute cu ei.

Fie că sunt suprimate sau reprimate, consecința este că emoțiile vor fi în continuare acolo, vor continua să te influențeze, în timp ce vor să iasă la suprafață.

Hai să vedem cum ar arăta un blocaj într-o stare emoțională negativă, precum și consecințele în viața unui cuplu imaginar:

ajunge seara acasă, după o zi cu presiune, conflicte la serviciu și găsește casa într-un haos total. Copiii sunt agitați și tipă, iar soția încearcă în zadar să-i liniștească. J. este furios și îi vine să țipe la copii, însă își înghite furia, drept urmare simte că începe să aibă dureri în piept. Soția încearcă să vorbească cu el, însă el se simte obosit, îi spune că nu are nimic și decide să-și petreacă restul serii la televizor. În acel moment, ea simte o accelerație a bătăilor inimii și caută cauza. Scanându-și memoria în această stare activată, își aduce aminte de un moment când a perceput că soțul ei a rănit-o și începe să-i reproșeze. Urmează un dans al furiei între cei doi, însă conflictul rămâne nerezolvat și ambii rămân cu resentimente unul față de celălalt. Cei doi se trezesc dimineața următoare deconectați emoțional.

După cum este observabil în situația destul de comună de mai sus, când emoțiile nu își pot urma cursul de proces fluid de organizare, se poate produce o tranziție la o stare emoțională neproductivă și reactivă, care, în lipsa comunicării adecvate, ajunge să separe, cel puțin emoțional, partenerii.

În general, cu cât o emoție capătă mai mult calitatea de șoc sau erupție sau cu cât e suprimată sau reprimată, cu atât mai dezadaptativă poate ajunge. După expresia Ce încerci să reziști persistă, emoția care adesea începe într-o formă utilă, dacă o reprimi, se poate întoarce împotriva ta sub forma unor simptome fizice sau a unei explozii întârziate și exagerate.

Trauma și suprimarea emoțiilor

femeie cu traumă psihologică Trauma este un fapt omniprezent în viața modernă. Majoritatea am fost traumatizați, însă, atât evenimentele, cât și efectele pot fi diferite. Sursele și consecințele traumei sunt complexe și deseori ascunse din câmpul conștiinței: dezastre naturale, expunere la violență, accidente, căderi, boli grave, pierderi bruște, intervenții și proceduri medicale, abuz sau neglijență îndelungată în copilărie, stres intens până la epuizarea resurselor.

Trauma este un eveniment care copleșește, aproape sau complet, posibilitățile de coping ale unui individ în câmpul său specific. În cazul în care copleșirea este de durată și individul nu reușește să ajungă la un nivel nou, la care experiența traumatică a fost integrată, se dezvoltă o tulburare de stres post-traumatică.

Reprimarea emoțiilor, în cazul traumei, poate fi un răspuns traumatic, însă nu întotdeauna. De exemplu, în simptomatologia tulburării de stres post-traumatică, poate să fie prezentă evitarea sau efortul de a evita amintirile, gândurile sau sentimentele neplăcute despre evenimentul traumatic. În traumă, fie apare o stare de paralizie sau îngheț, fie se face prezentă o furtună de mișcări specifice panicii. Pe termen lung, reapare tendința – cunoscută din psihologia experiențială – de reluare a acțiunilor întrerupte.

Fie că rezultă dintr-un eveniment singular sau dintr-o expunere prelungită la circumstanțe stresante, trauma poate lăsa cicatrici emoționale profunde. Pentru a face față sentimentelor copleșitoare de frică, tristețe, furie sau neajutorare, în situații acute de traumă masivă se poate produce fenomenul de identificare primară automată cu agresorul sau o disociere primară, secundară și terțiară.

Cultural, poate exista o lipsă de toleranță față de vulnerabilitatea emoțională, pe care o simt persoanele traumatizate. Deseori, acestea pot fi presate cu adaptarea prea rapidă la consecințele unei situații copleșitoare, unele dintre cele mai uzuale clișee fiind Trebuie să treci peste asta, Hai că nu este mare lucru, adună-te!, E timpul să treci peste, s-a terminat acum. De aceea, numeroase persoane care manifestă simptome traumatice și emoții asociate traumei extreme vor încerca să-și suprime aceste reacții intense, din nefericire, în acest mod putând să împiedice vindecarea.

Trauma e un fapt al vieții, însă nu trebuie să reprezinte o sentință pe viață. Nu numai că poate fi vindecată, dar cu îndrumare și susținere corespunzătoare, ea poate fi transformatoare. Trauma are potențialul de a fi una dintre cele mai semnificative forțe pentru trezirea psihologică, socială și spirituală. – Peter A. Levine, Trezirea tigrului

Cum să te eliberezi de bagajul emoțional

Gestionarea bagajului emoțional implică conștientizarea și procesarea emoțiilor aferente experiențelor nerezolvate din trecut.

Conștientizează – Începe prin a recunoaște și a accepta că ai un bagaj emoțional. Înțelege că este parte a experienței umane și că mulți oameni poartă bagaje emoționale.
Identifică stimulii declanșatori și modul în care reacționezi – Acordă atenție situațiilor, persoanelor sau evenimentelor care declanșează reacții emoționale puternice și identifică modelele de comportament.
Practică autocompasiunea – Practică blândețea cu tine în acest proces și acceptă că vindecarea necesită timp și efort.
Stabilește limite – Stabilește limite sănătoase în relații pentru a te proteja de stimulii emoționali cu intensitate ridicată.
Apelează la ajutor specializat – Este important să discuți cu un psihoterapeut care îți va oferi un spațiu sigur pentru prelucrarea emoțiilor, traumelor și a experiențelor neînchise.

Cere ajutorul ori de câte ori simți că nu poți face față singur emoțiilor neprocesate. Specialiștii Hilio sunt mereu alături de tine, pregătiți să te ghideze către vindecare.

Resurse