Depresia este poate o noțiune mult prea folosită, dar oricât de mult ne-am dori, nu este doar un termen și nicidecum perimată ca importanță. Face parte din marea familie a afecțiunilor ce vin pe nesimțite, nu pleacă de la sine și se transformă în răspunsuri sau întrebări, generate de multiple schimbări din viața noastră.

Imaginează-ți o ruletă! Apoi gândește-te că este gradată cu emoții diverse în momentul în care se blochează, deschisă. Avem derulate toate emoțiile care ne încearcă, fix în fața noastră. Știm că ar fi normal să ne bucurăm din nou de lucruri la fel ca cei din jurul nostru, dar pare imposibil și tot mai greu să măsurăm intensitatea, în apăsarea pe care o simțim.

Mihai Bran, medic primar psihiatru și cofondator Hilio, îți explică pas cu pas și în detaliu ce este, de câte tipuri este, de ce apare, cum se previne și cum se tratează depresia.

Ce este depresia?

Depresia nu este o tristețe sezonieră sau doar o pasă proastă, nu este nici doar o formă de așa zisă nebunie, este o afecțiune!

Depresia, denumită și depresie majoră, tulburare depresivă majoră sau depresie clinică, este o tulburare mintală comună, caracterizată prin tristețe persistentă și o lipsă de interes sau plăcere în activități care anterior erau pline de satisfacții sau plăcute și care afectează milioane de oameni din întreaga lume.

Depresia este prezentă la toate popoarele din întreaga lume și este o boală greu de dus dacă nu este tratată corespunzător. Efectele depresiei pot fi de lungă durată sau recurente și pot afecta dramatic capacitatea unei persoane de a funcționa în mod normal și de a trăi o viață sănătoasă și satisfăcătoare.

Tulburarea depresivă majoră este o boală des întâlnită și gravă care afectează negativ modul în care te simți, modul în care gândești și acționezi. Din fericire, este, de asemenea, tratabilă. Depresia provoacă sentimente de tristețe și / sau o pierdere de interes pentru activități care te bucurau altădată. Aceasta poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice și poate reduce capacitatea unei persoane de a funcționa la locul de muncă și acasă.

Trist sau deprimat?

A fi trist nu este totuna cu a trece printr-un episod depresiv! Când ai chef să dormi o oră în plus sau ai avut o săptămâna mai dificilă la locul de muncă și vrei să te detașezi puțin, nu te speria, e perfect normal. Așa cum uneori e normal nici să nu știi exact de ce ești trist sau să îți iei timp pentru a suferi în urma unei pierderi și pentru a te vindeca de trauma suferită.

Atât durerea pierderii unei persoane dragi, cât și depresia pot implica tristețe intensă și retragerea din activitățile obișnuite de zi cu zi. Cei în cauză pot spune deseori: sunt deprimat!

Când durerea și starea depresivă coexistă, durerea este mai severă și durează mai mult decât durerea fără depresie. În ciuda unor similarități între durere și depresie, ele sunt diferite.

Distingerea între ele poate ajuta oamenii să obțină ajutorul, sprijinul sau tratamentul de care au nevoie.

Tipuri de depresie

Poate că nu știai, însă depresia poate fi de mai multe tipuri, în funcție de durata și de simptomele acesteia.

Cele mai întâlnite tipuri de depresie sunt:

episod depresiv sever – se manifestă prin simptome depresive în majoritatea timpului, pe o durată de cel puțin două săptămâni, afectând adesea activitățile zilnice ale unei persoane, precum: munca, somnul, studiul și alimentația.
tulburarea depresivă de lungă durată (cunoscută și sub numele de depresie cronică sau distimie) – prezintă semne depresive mai blânde, dar care se mențin pe o perioadă extinsă, adesea pentru doi ani sau chiar mai mult.

Alte forme de depresie ce pot fi diagnosticate sunt:

depresia perinatală – care apare atunci când o femeie suferă de depresie majoră în timpul sarcinii
după naștere (depresie postpartum);
tulburarea afectivă sezonieră – care apare și dispare odată cu schimbarea anotimpurilor, începând, de obicei, la sfârșitul toamnei și începutul iernii și remițând în primăvară și vară;
tulburarea disforică premenstruală – caracterizată prin depresie, iritabilitate, precum și alte tulburări de comportament sau fizice și care apar înainte de instalarea ciclului menstrual.;
tulburarea bipolară – anterior denumită tulburare maniacală sau boală maniaco-depresivă, în care sunt experimentate, de asemenea, episoade depresive;
depresia atipică – caracterizată prin îmbunătățirea temporară a dispoziției ca răspuns la evenimente pozitive.

Severitatea depresiei

Tim Carthoper, Membru al Colegiului Regal al psihiatrilor, în lucrarea Depressive Illness menționa:

Adeseori descopăr că pacienții mei se tratează pe ei înșiși cu o duritate de un nivel pe care l-ar consideră nociv pentru ceilalți. Sentimentul de vină și autocompătimire este parțial un indiciu al bolii, dar și o cauză a ei.

Depresia se poate instala, de multe ori, treptat, astfel încât poate fi dificil să observi când ceva este greșit. Mulți oameni încearcă să facă față simptomelor lor fără a realiza că nu sunt bine. Uneori poate fi nevoie de un prieten sau de un membru al familiei care să depisteze semnele depresiei pentru a sugera că ceva nu este în regulă.

Gravitatea depresiei este clasificată în 3 stadii:

depresie ușoară – care are un impact mai ușor asupra vieții de zi cu zi;
depresie moderată – care impactează semnificativ viața de zi cu zi;
depresie severă – care face aproape imposibilă desfășurarea vieții de zi cu zi.

Depresia are diferite niveluri de severitate Dacă bănuiești că suferi de depresie, completează Chestionarul PHQ-9. Acesta este un test rapid folosit pentru a depista prezența și severitatea acesteia, însă pentru o diagnosticare și o evaluarea corectă a stadiului depresiei, este necesar să apelezi la un specialist – psiholog clinician sau medic psihiatru!

Recunoaște semnele și simptomele depresiei

Simptomele psihologice ale depresiei includ:

stare de spirit alterată sau tristețe accentuată fără un motiv clar;
sentimente de disperare și neputință;
stimă de sine scăzută;
plâns ușor;
senzație de vinovăție;
iritabilitate și intoleranță față de ceilalți;
lipsă de motivație sau interes scăzut pentru orice tip de activități;
imposibilitate de luare a deciziilor;
lipsă accentuată a bucuriei de a trăi;
anxietate sau îngrijorare;
tulburări de concentrare;
gânduri de suicid sau de vătămare.

Depresia clinică este și o afecțiune fizică, așa cum spun unii specialiști, cu nimic inferioară unei boli fizice în adevăratul sens al cuvântului.

Simptomele fizice ale depresiei sunt:

gesturi și mișcări mai lente
vorbirea mai lentă decât de obicei;
modificări ale poftei de mâncare sau ale greutății;
stare de rău dimineața (efect al dezechilibrelor hormonale ulterioare);
constipație;
dureri inexplicabile în tot corpul;
lipsa de energie pe termen lung;
insomnie;
pierderea libidoului (apetit sexual scăzut).

Simptome sociale:

participarea la puține activități sociale și evitarea ieșirii cu prietenii;
neglijarea hobby-urilor;
probleme în viața de familie și cuplu;
probleme diverse la locul de muncă.

Simptomele sociale sunt cele care atrag, în cele din urmă, atenția celor apropiați, dar sunt, de cele mai multe ori, considerate o simplă schimbare comportamentală. Nimic mai greșit! Este crucial să nu ignorăm semnele depresiei observate la cei dragi și să încurajăm căutarea ajutorului unui specialist în sănătate mintală.

Posibile cauze în declanșarea depresiei

Nu se știe exact ce cauzează depresia. Ca și în cazul altor tulburări mintale, o varietate de factori pot fi implicați, cum ar fi:

Hormonii

Modificări în echilibrul organismului pot fi implicate în cauzarea sau declanșarea acestei afecțiuni. De exemplu, modificările hormonale pot duce la depresia postpartum.

Factorii genetici

Depresia este mai frecvent întâlnită la persoanele ale căror rude au, de asemenea, această condiție sau o alta condiție psihiatrică. Încă se fac studii pentru a identifica genele implicate în declanșarea ei.

Chimia creierului

Neurotransmițătorii sunt substanțe chimice din creier care interacționează cu neuro circuitele implicate în menținerea stabilității proceselor afective. Pot juca un rol semnificativ în depresie și în tratamentul său.

Factori de risc

În afara cauzelor menționate mai sus, există și probleme care pot degrada starea psiho-emoțională și pot contribui la declanșarea sau accentuarea depresiei.

Acestea sunt:

Evenimentele traumatice sau stresante, precum pierderea unui loc de muncă, decesul unui membru al familiei, o despărțire sau orice alt eveniment stresant sau traumatic pot declanșa depresia la unele persoane.

Factorii fizici, precum bolile cronice, leziunile sau problemele hormonale pot contribui la apariția simptomelor depresive. De asemenea, unele medicamente pot avea efecte secundare care cauzează depresie.

Probleme psihologice și de personalitate – persoanele cu o stimă de sine scăzută, care sunt excesiv de autocritice sau care au tendința de a vedea lumea și evenimentele dintr-o perspectivă negativă pot fi predispuse la depresie,.

Factorii sociali (izolarea socială, conflictul în relații sau statutul de victimă a abuzului sau neglijenței, migrația, războiul) pot crește susceptibilitatea la depresie.

Consumul excesiv de alcool sau droguri poate duce la depresie. De multe ori, persoanele cu depresie pot utiliza substanțe pentru a încerca să-și amelioreze simptomele, însă utilizarea substanțelor, chiar dacă inițial oferă o stare mai bună, pe termen lung accentuează starea depresivă.

Cum se manifestă depresia?

Persoana care sufera de depresie si sta in pat

Depresia poate afecta diferit persoanele, în funcție de vârstă.

Depresia la copii se manifestă prin simptome precum: anxietatea, dispoziția irascibilă, comportamentul de a simula afecțiuni, refuzul de a merge la școală, tendința de a se atașa excesiv de un părinte sau teama profundă că un părinte ar putea deceda.

Depresia la copiii mai mari și adolescenți se manifestă prin dificultăți în mediul școlar, stare de iritare, stări de frustrare și neliniște și o scădere a stimei de sine. Ei pot prezenta, de asemenea, comorbidități, cum ar fi tulburări de anxietate, tulburări alimentare sau ADHD.

Depresia la adulți se manifestă prin diverse simptome specifice fiecărei categorii de vârstă. La tinerii adulți, simptomele pot include: iritabilitatea, plângerile legate de creșterea în greutate și somnolență excesivă, aceștia având adesea o viziune pesimistă asupra vieții și a viitorului. De asemenea, aceștia pot fi afectați de tulburări conexe, precum: anxietatea generalizată, fobia socială, tulburarea de panică și probleme legate de consumul de substanțe. În schimb, adulții de vârstă mijlocie pot experimenta episoade depresive recurente, scăderea libidoului și tulburări de somn.

Depresia la vârstnici are specifice manifestări precum: sentimente profunde de tristețe sau doliu, dar și simptome subtile, uneori trecute cu vederea. Multe dintre persoanele în vârstă pot exprima o apatie sau o absență a emoțiilor, în locul unei stări evidente de melancolie. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, crește probabilitatea apariției altor afecțiuni medicale sau dureri care pot declanșa sau agrava starea depresivă. De asemenea, la cei mai afectați, pot apărea dificultăți cognitive, asemănătoare demenței, cunoscute sub denumirea de pseudodemență.

Depresia are manifestări diferite și în funcție de gen

Depresia se manifestă diferit în funcție de gen, având implicații specifice fiecărui sex. Femeile tind să prezinte simptome ca: sentimente de vinovăție, somn excesiv și mâncat în exces, iar ele sunt mai susceptibile de a suferi de depresie sezonieră. De asemenea, femeile pot experimenta depresie legată de ciclul menstrual, sarcină sau menopauză. Pe de altă parte, bărbații sunt mai predispuși să se simtă obosiți, iritați și să aibă dificultăți în a dormi. Ei pot evita discuțiile despre starea lor emoțională și pot căuta adesea modalități de consolare, precum consumul excesiv de alcool sau de droguri.

Este esențial să recunoaștem aceste diferențe pentru a oferi un tratament adecvat și sprijin pentru fiecare individ în parte.

Prevenirea depresiei

persoana care practica medidatia online, de acasa Depresia nu poate fi întotdeauna prevenită, dar poate fi diminuat riscul apariției sale prin:

adoptarea unei diete echilibrate;
exerciții fizice regulate; acestea pot elibera endorfine, care sunt neurotransmițători ce contribuie la sentimentul de fericire și de bună dispoziție;
evitare alcoolului și a drogurilor, care poate agrava simptomele depresive și pot crește riscul de recurență;
stabilirea unei rutine de somn pentru că odihna este esențială pentru starea de bine;
practicarea de tehnici precum meditație, yoga, respirație profundă și relaxare progresivă a mușchilor care pot fi eficiente în gestionarea stresului;
evitarea izolării și menținerea legăturii cu prietenii și familia. Relațiile sociale pot oferi un sistem de sprijin valoros;
limitarea consumului de cofeină și zahăr care pot agrava anxietatea, care, la rândul său, poate contribui la depresie;
informare și educație despre simptomele și tratamentul depresiei pentru a putea identifica din timp semnele depresiei și a tratamentului adecvat.

Diagnosticarea depresiei

Conform DSM-V, pentru a fi diagnosticată cu depresie majoră, o persoană trebuie să îndeplinească cinci sau mai multe dintre următoarele criterii, pe parcursul unei perioade de două săptămâni, iar cel puțin unul dintre simptome trebuie să fie starea deprimată sau pierderea interesului sau a plăcerii:

stare deprimată majoritatea zilei, aproape în fiecare zi;
pierderea interesului sau a plăcerii în toate sau aproape toate activitățile desfășurate, aproape în fiecare zi;
schimbări semnificative în greutate sau apetit (pierdere sau creștere în greutate fără a încerca);
insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;
agitație sau retard psihomotor aproape în fiecare zi;
oboseală sau lipsa energiei aproape în fiecare zi;
sentimente de inutilitate sau vinovăție excesivă sau inadecvată aproape în fiecare zi;
diminuarea capacității de a gândi sau de a se concentra sau indecizie aproape în fiecare zi;
gânduri recurente legate de moarte (nu doar frica de a muri), gânduri suicidare recurente fără un plan specific, o tentativă de suicid sau un plan specific pentru a comite suicid;

În plus, simptomele cauzează o afectare funcțională marcată socială sau ocupațională și nu sunt atribuite consumului de substanțe.

Este esențială diagnosticarea corectă a depresiei pentru a putea aborda tratamentul adecvat. Dacă suspectezi că tu sau cineva cunoscut prezintă simptome de depresie, este recomandat să căutați ajutorul unui specialist în sănătate mintală.

Tratamentul depresiei

Depresia este o boală de pe urma căreia îți poți reveni și ulterior poți să îți menții starea de sănătate psihică dacă iei deciziile corecte. Astfel, cel mai important este să apelezi la un specialist care să abordeze această tulburare într-un mod personalizat, în funcție de stadiul și gravitatea ei.

Dacă nu ai fost niciodată la o ședință de psihoterapie, ai putea să fii surprins de efectele acesteia. Consilierea unui psiholog te poate ajuta să te eliberezi sufletește, să te descarci și să te scapi de anumite lucruri care te deranjau fără să-ți dai seama. Terapia pentru depresie te mai poate ajuta și să-ți descoperi gândurile distructive care te fac să ai un moral scăzut, să înțelegi de unde vin aceste sentimente și cum ai putea să le faci față.

La început poți fi reticent să vorbești cu o persoană străină despre sentimentele tale, dar studiile arată că psihoterapia este la fel de bună ca și medicamentele, în anumite situații, și astfel nici nu te mai confrunți cu efectele secundare ale pastilelor. Însă doar medicul psihiatru poate să decidă ce îți este benefic – nu există un leac universal valabil pentru depresie.

Tratamentul medicamentos și psihoterapia

Când depresia necesită tratament, există mai multe modalități:

doar prin medicație,
o combinație între tratamentul medicamentos și psihoterapie.

În mod obișnuit, se consideră că o combinație între medicamente și psihoterapie este cea mai bună alegere, în unele cazuri de depresie. Multe din tehnicile de psihoterapie au dezavantajul că eficiența lor nu poate fi demonstrată în mod științific. E mai ușor să testezi și să analizezi eficiența unui medicament decât eficiența unei tehnici de intervenție psihoterapeutică. Mai mult decât atât, cea mai mare parte a psihoterapiilor nu au fost dezvoltate ca să poată fi aplicate în depresii cu simptomatologie psihotică sau în fazele depresive ale tulburării bipolare, caracterizată de episoade alternante de depresie și manie.

Ședințele de psihoterapie te vor ajuta să ajungi la cel mai bun nivel de funcționare, ținând cont de problemele care ți-au generat depresia. Psihoterapeutul îți va oferi un suport emoțional astfel încât, combinând terapia cu tratamentul medicamentos, dacă este cazul, să obții rezultate cât mai rapid.

Psihoterapia interpersonală și cea cognitivă

Persoana care face terapie online pentru tratarea depresiei

Psihologul va folosi diferite tehnici pentru a-ți explica situația în care te afli și pentru a te readuce la starea ta normală. Împreună cu el vei descoperi care sunt cauzele care ți-au declanșat depresia și cum poți să-ți înfrunți problemele.

Două dintre cele mai cunoscute și eficiente psihoterapii sunt cea interpersonală și cea cognitivă:

Terapia interpersonală caută să-ți trateze depresia prin îmbunătățirea relațiilor interpersonale, care ar putea fi alterate și pe care le-ar putea relaționa cu debutul simptomelor.

Terapia cognitiv-comportamentală caută să-ți schimbe concepțiile afectate de încărcătura negativă și pesimistă care a dus la apariția depresiei.

Împreună cu psihoterapeutul vei identifica aceste gânduri distructive și vei încerca să le înlocuiești cu altele reale și pozitive.

Mecanisme de autoajutor și coping

Există numeroase metode care te pot ajuta să ameliorezi simptomele depresiei, precum exercițiile fizice sau un somn odihnitor. Este important să-ți îmbunătățești calitatea vieții și să știi cum poți să te ajuți și singur/ă când resimți simptomele depresiei.

Nu te lăsa păcălit, depresia necesită tratament de durată!

Trebuie să știi că aproape toate tipurile de psihoterapie cer un tratament pe termen lung, de minimum 2-3 luni. De aceea, chiar dacă tu simți că ai revenit la normal, nu întrerupe tratamentul fără consilierea medicului sau psihoterapeutului. Ține cont că psihoterapia nu caută doar să rezolve un episod depresiv, ci și să genereze schimbările necesare acelei persoane pentru a evita o revenire a depresiei.

Tocmai de aceea trebuie să ai răbdare și continuitate în tratament. Nu uita că psihoterapia are beneficii reale, iar dacă îți menții acest tratament pe o perioadă lungă de timp vei ajunge să-ți înțelegi depresia, vei putea să vorbești cu ceilalți despre asta și mai mult, te va ajuta să previi alte tulburări mai grave. Astfel, pe viitor, vei fi pregătit să înfrunți și alți factori generatori de stres care pot apărea în viața ta. Împreună cu un specialist în sănătate mintală vei afla dacă tristețea e doar tristețe sau mai mult de atât. Apelează la ajutor specializat! Nu uita că poți beneficia de consultații de psihiatrie gratuite dacă ești asigurat în sistemul național al asigurărilor de sănătate!

Un psiholog, un psihoterapeut sau un psihiatru te poate ajuta să descoperi cauzele depresiei și cum să faci față mai ușor simptomelor acesteia. Dacă nu știi de unde să începi, cere sfatul medicului tău de familie, care te va îndruma către ajutor de specialitate sau apelează la un psihoterapeut – acesta îți va spune dacă depresia ta se poate trata doar cu psihoterapie sau dacă ai nevoie și să mergi către un medic psihiatru.

Surse:

https://www.psychiatry.org/patients-families/depression

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/symptoms-causes/syc-20356007

https://www.nimh.nih.gov/health/publications/depression

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9290-depression

Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale, ediția a 5-a

Depresia | De la primele simptome la tratament

Depresia la bărbați - semne și simptome

Bărbații refuză să-și recunoască depresia

Ești pregătit să începi?