Misofonia - ce este și cum afectează viața de zi cu zi

Imaginează-ți că un simplu zgomot, cum ar fi mestecatul unei gume, bătăile regulate ale unui pix sau respirația unei persoane dragi, îți poate declanșa un val de furie, anxietate sau disconfort profund. Pentru cei care trăiesc cu misofonie, aceste reacții nu sunt exagerări, ci răspunsuri reale și greu de controlat la stimuli sonori aparent inofensivi.

Misofonia nu este doar o sensibilitate crescută la sunete, ci o afecțiune complexă, care afectează echilibrul emoțional și relațiile de zi cu zi. În acest articol vei descoperi ce este misofonia, cum îți poate influența viața și ce soluții există, inclusiv sprijin prin terapie și coaching, pentru a regăsi liniștea în propriul univers sonor.

Ce este misofonia – definiție și caracteristici principale

Misofonia este o afecțiune neurofiziologică ce se manifestă printr-o sensibilitate accentuată la anumite sunete. Persoanele care suferă de această tulburare au reacții emoționale puternice, adesea negative, când aud aceste sunete.

Printre caracteristicile principale se numără reacții emoționale intense, precum furie sau dezgust, la sunete banale ca mestecatul sau respiratul. Această sensibilitate duce la răspunsuri fiziologice, cum ar fi accelerarea ritmului cardiac și tensiune musculară, alături de dorința de a evita sau opri sunetul. Toate acestea pot afecta viața socială și profesională.

Important de reținut este că misofonia nu e același lucru cu acusticofobia (frica de sunete) sau tinitus (țiuit în urechi). În misofonie, reacția apare la sunete specifice, considerate inofensive de majoritatea.

Diferențe între afecțiuni legate de sunete

Deși nu e recunoscută oficial ca tulburare de sine stătătoare, studiile recente arată diferențe în structura și funcționarea creierului la persoanele cu misofonie. Aceasta apare, de obicei, în jurul vârstei de 12 ani și afectează mai des femeile.

Sunetele declanșatoare pot provoca un disconfort semnificativ și pot perturba activitățile zilnice. Gestionarea misofoniei implică adesea terapii comportamentale și strategii de adaptare pentru a reduce impactul sunetelor problematice.

Înțelegerea cauzelor misofoniei este un pas important în abordarea acestei afecțiuni. Secțiunea următoare explorează factorii potențiali care pot contribui la apariția acestei tulburări.

Cauzele apariției misofoniei

Cauzele exacte ale misofoniei nu sunt pe deplin cunoscute, dar cercetătorii au identificat câțiva factori potențiali:

Factori neurologici

Un aspect important este legat de diferențele în structura și funcționarea creierului. Studiile au arătat o activitate crescută în cortexul insular anterior, zona responsabilă de procesarea emoțiilor și a stimulilor senzoriali. De asemenea, s-au observat conexiuni neuronale atipice între zonele creierului care procesează sunetul și cele implicate în răspunsul emoțional.

Predispoziție genetică

Există indicii că misofonia ar putea avea o componentă genetică, deoarece tinde să apară în aceeași familie. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma rolul geneticii în dezvoltarea acestei afecțiuni.

Factori psihologici și de mediu

Anumite experiențe și condiții psihologice pot contribui la apariția sau agravarea misofoniei. Printre acestea se numără traumele asociate cu anumite sunete, stresul cronic și expunerea frecventă la medii zgomotoase în copilărie.

Misofonia debutează adesea în jurul vârstei de 12 ani, perioadă ce coincide cu schimbări importante în dezvoltarea creierului. Această etapă ar putea explica de ce tulburarea se manifestă adesea în această perioadă a vieții.

Persoanele cu misofonie par să aibă o sensibilitate auditivă mai mare decât media, ceea ce poate face ca sunetele obișnuite să fie percepute ca fiind mult mai intense și deranjante.

Acum că am discutat despre posibilele cauze, este important să înțelegem cum se manifestă misofonia. În continuare, vom explora simptomele și manifestările acestei afecțiuni.

Simptome și manifestări ale misofoniei

Misofonia se manifestă printr-o serie de simptome și reacții intense la anumite sunete. Persoanele afectate pot avea reacții emoționale puternice, manifestări fiziologice și comportamente de evitare.

Reacțiile emoționale pot include furie intensă, anxietate, dezgust și chiar frică. Manifestările fiziologice pot cuprinde accelerarea ritmului cardiac, tensiune musculară, transpirație excesivă și creșterea tensiunii arteriale.

Persoanele cu misofonie pot evita situațiile în care ar putea fi expuse la sunetele declanșatoare. De exemplu, pot evita mesele în comun sau locurile publice zgomotoase, pot prefera izolarea socială și pot utiliza frecvent căști sau dopuri de urechi.

Această afecțiune poate afecta semnificativ calitatea vieții, ducând la dificultăți în relațiile personale și profesionale, probleme de concentrare și stres cronic. Starea generală de sănătate mentală poate fi, de asemenea, afectată.

Printre cele mai frecvente sunete care pot declanșa reacții se numără zgomotele produse în timpul mesei, sunetele respiratorii, zgomotele repetitive și cele produse de gură sau gât.

Intensitatea și tipul reacțiilor pot varia semnificativ. Unii pot experimenta doar o ușoară iritare, în timp ce alții pot avea reacții extreme care le afectează major funcționarea zilnică.

Având în vedere aceste simptome, este crucial să analizăm modul în care misofonia influențează viața de zi cu zi a celor afectați. În secțiunea următoare, vom explora impactul misofoniei asupra diferitelor aspecte ale vieții cotidiene.

Impactul misofoniei asupra vieții cotidiene

Misofonia influențează multiple aspecte ale vieții de zi cu zi, resimțindu-se în relațiile personale și sociale, în mediul profesional și educațional, dar și asupra sănătății mintale.

În relațiile personale, persoanele cu misofonie pot întâmpina dificultăți în menținerea legăturilor cu familia și prietenii. Pot evita mesele în comun sau alte activități sociale, ceea ce poate duce la tensiuni și conflicte cu cei apropiați care nu înțeleg afecțiunea.

În mediul profesional și educațional, misofonia poate cauza probleme de concentrare și dificultăți în participarea la ședințe sau cursuri. Înțelegerea misofoniei de către cei apropiați este esențială. Colegii, prietenii sau partenerii pot sprijini prin:

• evitarea sunetelor declanșatoare atunci când este posibil (ex. ronțăit constant în birou);
• nu minimaliza reacțiile („exagerezi”, „nu e chiar așa grav”) – ele sunt reale și involuntare;
• oferirea unui spațiu calm sau a unui loc alternativ în contexte zgomotoase (ședințe, ieșiri în oraș).

Empatia și comunicarea deschisă pot îmbunătăți semnificativ calitatea relațiilor pentru cei cu misofonie.

Sănătatea mintală poate fi afectată prin niveluri crescute de stres și anxietate, sentimente de frustrare și un risc crescut de depresie. Activitățile zilnice pot fi perturbate, de la utilizarea transportului public până la relaxarea în propria casă.

Pentru a face față acestor provocări, multe persoane dezvoltă strategii de adaptare, cum ar fi utilizarea căștilor cu anulare a zgomotului, crearea unor “zone sigure” și practicarea tehnicilor de relaxare.

Pentru a masca sunetele declanșatoare, multe persoane cu misofonie folosesc aplicații de tip white noise sau sunete ambientale naturale. Printre cele mai apreciate se numără:

• Noisli – combină sunete de natură și zgomot alb pentru relaxare și concentrare; disponibil pe Android/iOS.
• myNoise – oferă opțiuni personalizabile și sunete terapeutice pentru gestionarea disconfortului auditiv.
• Endel – creează pe loc sunete ambientale bazate pe ritmul circadian și starea de spirit.

Deși misofonia poate reprezenta o provocare, cu sprijin adecvat și strategii personalizate, multe persoane reușesc să-și îmbunătățească calitatea vieții și să gestioneze mai eficient impactul acestei afecțiuni.

În ciuda provocărilor pe care le implică, există opțiuni de tratament disponibile pentru a ajuta persoanele cu misofonie să gestioneze simptomele. Vom explora aceste opțiuni în secțiunea următoare.

Opțiuni de tratament pentru misofonie

Deși nu există un tratament curativ, există abordări terapeutice care pot ajuta la gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este una dintre cele mai eficiente metode. Aceasta ajută pacienții să identifice și să modifice tiparele de gândire negative, să dezvolte strategii de adaptare și să învețe tehnici de relaxare.
• Terapia de expunere implică expunerea graduală la sunetele care declanșează misofonia, ajutând pacienții să reducă sensibilitatea și să dezvolte o toleranță crescută în timp.
• Terapia prin sunet poate include utilizarea generatoarelor de zgomot alb sau roz, sau utilizarea de sunete naturale sau muzică pentru a crea un mediu sonor mai plăcut.
• Deși nu există medicamente specifice, unele tratamente farmacologice pot ajuta la gestionarea simptomelor asociate, cum ar fi antidepresivele pentru reducerea anxietății.
• Tehnicile de relaxare și modificările ale mediului înconjurător, cum ar fi utilizarea căștilor cu anulare a zgomotului, pot fi, de asemenea, benefice.

Eficacitatea acestor tratamente poate varia. O abordare personalizată, sub îndrumarea unui specialist în sănătate mintală cu experiență în tulburări de procesare senzorială, oferă cele mai bune șanse de ameliorare a simptomelor.

Pe lângă tratamentele profesionale, există și strategii pe care persoanele cu misofonie le pot implementa în viața de zi cu zi pentru a gestiona mai bine afecțiunea. Aceste strategii vor fi discutate în secțiunea următoare.

Strategii de gestionare a misofoniei în viața de zi cu zi

Gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții sunt posibile prin strategii eficiente.

• Modificarea mediului poate include utilizarea căștilor cu anulare a zgomotului, crearea unor “zone sigure” și folosirea de materiale fonoabsorbante.
• Tehnicile de relaxare pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea capacității de a face față situațiilor dificile.
• Strategiile de distragere a atenției pot include ascultarea de muzică sau concentrarea pe activități care necesită atenție.
• Comunicarea deschisă cu cei din jur este importantă, incluzând explicarea afecțiunii familiei, prietenilor și colegilor, și solicitarea sprijinului în situații dificile.
• Căutarea ajutorului specializat, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, poate oferi beneficii semnificative. Participarea la forumuri online poate fi utilă pentru schimbul de experiențe.

Managementul stresului, incluzând exerciții fizice regulate, un somn de calitate și o dietă echilibrată, poate ajuta la reducerea intensității reacțiilor la sunetele declanșatoare. Pentru a reduce intensitatea reacțiilor la sunetele declanșatoare, se pot folosi metode de relaxare.

Implementarea acestor strategii necesită timp și răbdare. Ceea ce funcționează pentru o persoană poate să nu fie la fel de eficient pentru alta. Experimentarea și adaptarea diferitelor tehnici la nevoile individuale sunt esențiale.

Pași următori pentru gestionarea misofoniei

Gestionarea eficientă a misofoniei necesită o abordare personalizată și continuă. Începeți prin a identifica sunetele declanșatoare și a evalua impactul lor asupra vieții dumneavoastră. Consultați un specialist în sănătate mintală pentru a explora opțiunile de tratament, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau terapia de expunere. Implementați strategii de adaptare în mediul de zi cu zi, cum ar fi utilizarea căștilor cu anulare a zgomotului și crearea unor zone sigure.

Dacă simțiți că aveți nevoie de sprijin, apelați la un specialist Hilio. Pe platforma Hilio găsiți rapid terapeuți și coachi care vă pot ajuta să gestionați mai bine misofonia și să vă recăpătați echilibrul emoțional.

Prin eforturi susținute și sprijin adecvat, persoanele cu misofonie pot reduce semnificativ impactul acestei afecțiuni și pot îmbunătăți calitatea vieții.

Surse

1. Ferrer-Torres, A., & Giménez-Llort, L. (2022). Misophonia: A systematic review of current and future trends in this emerging clinical field. International Journal of Environmental Research and Public Health, 19(11), 6790. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9180704/
2. Brout, J. J., Edelstein, M., Erfanian, M., Mannino, M., Miller, L. J., Rouw, R., Kumar, S., & Rosenthal, M. Z. (2018). Investigating misophonia: A review of the empirical literature, clinical implications, and a research agenda. Frontiers in Neuroscience, 12, 36. https://www.frontiersin.org/journals/neuroscience/articles/10.3389/fnins.2018.00036/full
3. Kumar, S., Dheerendra, P., Erfanian, M., Benzaquén, E., Sedley, W., Gander, P. E., Lad, M., Bamiou, D. E., & Griffiths, T. D. (2021). The motor basis for misophonia. Journal of Neuroscience, 41(26), 5762-5770. https://www.jneurosci.org/content/41/26/5762
4. Schröder, A. E., Vulink, N. C., van Loon, A. J., & Denys, D. A. (2017). Cognitive behavioral therapy is effective in misophonia: An open trial. Journal of Affective Disorders, 217, 289-294. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0165032716321681
5. Aazh, H. (2025). Cognitive behavioural therapy (CBT) for managing tinnitus, hyperacusis, and misophonia: The 2025 Tonndorf lecture. Brain Sciences, 15(5), 526. https://www.mdpi.com/2076-3425/15/5/526