10 semne de alarmă pentru autism la copii - simptome și intervenție timpurie

Autismul este o condiție complexă care afectează milioane de copii la nivel global. Înțelegerea semnelor timpurii și a modalităților de intervenție poate face o diferență semnificativă în viața copiilor și familiilor lor. 

Ce este autismul și care sunt principalele semne de alarmă

Autismul, cunoscut și ca tulburarea de spectru autist (TSA), este o afecțiune complexă de neurodezvoltare ce influențează comunicarea, interacțiunea socială și percepția asupra lumii. Manifestându-se de obicei în primii ani de viață, primele semne ale autismului pot fi observate încă de la 12-24 de luni.

Principalele caracteristici ale autismului includ provocări în comunicare și socializare, comportamente repetitive, interese restrânse, sensibilitate neobișnuită la stimuli, întârzieri în dezvoltarea limbajului și dificultăți în menținerea contactului vizual. E important de reținut că simptomele variază semnificativ de la un copil la altul, atât ca tip, cât și ca intensitate.

Câteva semne de alarmă ale autismului la copii frecvente sunt: lipsa răspunsului la nume până la 12 luni, absența jocului imaginativ până la 18 luni, evitarea interacțiunilor sociale, dificultăți în înțelegerea emoțiilor altora și întârzieri sau regres în dezvoltarea vorbirii.

10 semne de alarmă autism la copii

Recunoașterea timpurie a semnelor de alarmă autism este esențială pentru intervenția precoce. Iată 10 aspecte la care părinții ar trebui să fie atenți:

1. Contact vizual redus: copilul evită sau întâmpină dificultăți în a menține privirea cu ceilalți.
2. Întârzieri în vorbire: absența cuvintelor până la 15 luni sau a propozițiilor simple până la 2 ani.
3. Mișcări repetitive: gesturi stereotipe precum fluturatul mâinilor sau balansarea corpului.
4. Neresponsivitate la nume: copilul nu reacționează când este strigat, până la vârsta de un an.
5. Dificultăți de socializare: lipsă de interes pentru jocuri interactive sau formarea de prietenii.
6. Reacții senzoriale atipice: răspunsuri exagerate sau diminuate la stimuli precum sunete, lumini sau texturi.
7. Absența jocului simbolic: lipsa jocului de prefăcătorie până la 18 luni.
8. Preocupări intense și limitate: fascinație excesivă pentru anumite subiecte sau obiecte.
9. Probleme în exprimarea emoțională: dificultăți în înțelegerea sau comunicarea propriilor trăiri și ale celorlalți.
10. Rezistență la schimbare: atașament puternic față de rutine și adaptare dificilă la modificări.

E important de menționat că prezența unuia sau mai multor semne autism nu înseamnă neapărat un diagnostic de autism. Fiecare copil se dezvoltă în ritmul său, iar manifestările pot varia. Dacă observați aceste semne, e recomandată consultarea unui specialist pentru o evaluare completă.

Semne de autism la bebeluși și copii mici

În timp ce semnele de autism la bebelusi pot varia, există anumite indicii care pot fi observate încă din primele luni de viață. Identificarea timpurie a semnelor de autism la bebeluși este crucială. Unele indicii frecvente includ absența contactului vizual, lipsa zâmbetului social până la 6 luni, absența gânguritul reciproc până la 9 luni și lipsa gesturilor comunicative până la un an.

La copiii în jurul vârstei de un an, părinții ar trebui să observe dacă există joc de prefăcătorie, preferință pentru singurătate și dificultăți în exprimarea emoțiilor. În jurul vârstei de 2 ani, semnele pot include întârzieri semnificative în vorbire, lipsă de interes față de alți copii și dificultăți în urmarea instrucțiunilor simple.

Semne de autism la copii preșcolari

Pe măsură ce copiii cresc, semnele de autism la copii pot deveni mai pronunțate și mai ușor de observat. La preșcolari, semnele de autism pot deveni mai evidente. Acestea pot include dificultăți în interacțiunea cu alți copii, absența jocului imaginativ, preferința pentru activități solitare și întârzieri în dezvoltarea limbajului. Copiii pot manifesta, de asemenea, comportamente repetitive și interese intense pentru anumite subiecte.

La 3 ani, părinții pot observa lipsa de răspuns la nume, evitarea contactului vizual și dificultăți în urmarea instrucțiunilor simple. Autism la copii de 4 ani poate include probleme în formarea prieteniilor, lipsă de empatie și utilizarea atipică a limbajului.

Importanța diagnosticului și intervenției timpurii

Recunoașterea semnelor timpurii de autism și acțiunea promptă pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării copilului. Diagnosticul precoce și intervenție timpurie sunt vitale în gestionarea autismului. Acestea pot conduce la progrese semnificative în dezvoltarea copilului, mai ales când sunt inițiate în perioada de maximă plasticitate cerebrală. Intervenția timpurie poate îmbunătăți abilitățile de comunicare și limbaj, dezvolta competențele sociale și reduce comportamentele problematice.

Cercetările arată că copiii care beneficiază de intervenție timpurie au șanse mai mari de a-și îmbunătăți abilitățile și de a se integra mai ușor în medii educaționale și sociale. Este esențial ca părinții să fie atenți la primele semne de autism și să solicite evaluări profesionale la nevoie.

Intervenții specifice pentru autism

Odată identificat un posibil diagnostic, intervenția timpurie devine esențială pentru a sprijini dezvoltarea copilului. Există mai multe tipuri de terapii, fiecare având rolul său distinct în funcție de nevoile individuale:

• Terapia ABA (Analiza Comportamentală Aplicată): Una dintre cele mai cunoscute metode, ABA ajută la dezvoltarea abilităților sociale, comunicării și autoîngrijirii prin tehnici structurate de învățare și recompensare.
• Logopedia: Sprijină copiii cu întârzieri în limbaj și comunicare, ajutându-i să își dezvolte abilitățile verbale sau, în cazuri în care limbajul verbal este limitat, să folosească metode alternative de comunicare, precum imagini sau gesturi.
• Terapia ocupațională: Se concentrează pe dezvoltarea abilităților motorii fine și grosiere, încurajând copilul să învețe activități de zi cu zi, precum îmbrăcatul, mâncatul sau folosirea uneltelor școlare.
• Terapia senzorială: Ajută copiii care au sensibilitate crescută sau diminuată la stimuli (zgomote, lumini, texturi), învățându-i să gestioneze și să răspundă mai adecvat la mediul înconjurător.
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): Poate fi utilă, mai ales pentru copiii mai mari, pentru a gestiona anxietatea, emoțiile intense sau gândurile rigide.

Fiecare copil răspunde diferit la terapii, așa că un plan personalizat, elaborat de specialiști (psihologi, logopezi, terapeuți ocupaționali), este crucial pentru a maximiza progresul.

Cum să comunicați cu un copil cu autism

Comunicarea eficientă cu un copil cu autism necesită răbdare, înțelegere și adaptare. Comunicarea cu un copil cu autism poate fi provocatoare, dar există strategii eficiente. Folosiți suporturi vizuale, simplificați limbajul și oferiți timp de procesare. Stabiliți rutine previzibile, încurajați comunicarea non-verbală și fiți atenți la mediul înconjurător. Valorificați interesele copilului, oferiți opțiuni și mențineți o abordare consecventă. Sărbătoriți orice progres, indiferent cât de mic.

Pentru a nu rămâne fără energie în scurt timp, părinții trebuie să aibă grijă și de propriul echilibru emoțional. Este important să-și acorde timp pentru relaxare, să păstreze legătura cu prietenii, să caute grupuri de suport formate din părinți care trec prin experiențe similare și, dacă simt că au nevoie de sprijin suplimentar, să apeleze la un psihoterapeut. Un specialist îi poate ajuta să gestioneze mai bine stresul și să găsească soluții adaptate situației lor. Totodată, nu trebuie să renunțe la hobby-urile care le aduc bucurie și să acorde atenție celorlalți membri ai familiei.

Fiecare copil cu autism este unic, așa că e important să descoperiți ce funcționează cel mai bine și să vă adaptați constant abordarea. Cu răbdare, creativitate și flexibilitate, puteți îmbunătăți semnificativ comunicarea și relația cu copilul dumneavoastră.

Specialiștii Hilio sunt aici să te ghideze și să îți ofere resursele de care ai nevoie pentru a sprijini dezvoltarea copilului tău. 

Surse

1. Developmental timeline studies – Research establishing typical developmental milestones and when deviations might indicate autism (particularly for the signs mentioned at 12, 15, 18, and 24 months) https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4105265/
2. Autism Screening in Early Childhood: Discriminating Autism From Other Developmental Concerns https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7758341/
3. Communication interventions for autism spectrum disorder in minimally verbal children https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6516977/
4. Early Identification of Autism: Early Characteristics, Onset of Symptoms, and Diagnostic Stability https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5232420/