Toți suntem datori în viața asta cu o enterocolită! 🙂 Mai ales în vacanță. Mâna sus cine nu și-a stricat un concediu după ce s-a stricat la stomac, cum îi spunem, varianta mai puțin medicală. Iar în contextul Covid, o diaree ne sperie și mai tare. Hai să vedem cum identificăm simptomele unei enterocolite, cum ne ferim de ea și când apelăm la medic. Ne povestește pe larg Luciana Olaru, medic specialist gastroenterologie.
Enterocolita reprezintă o stare patologică care constă în inflamarea acută sau cronică a intestinului subțire și a colonului. Enterocolita acută poate fi de cauză infecțioasă (cel mai frecvent) și cauză neinfecțioasă.
La ce simptome trebuie să fim atenți?
Cel mai frecvent simptom al enterocolitei este diareea, care reprezintă o creștere a greutății zilnice a scaunului peste 200g. Pacientul poate descrie și o creștere anormală a fluidității și a frecvenței scaunelor. Diareea este considerată acută când durează până la 7-14 zile și cronică atunci când durează peste 2-3 săptămâni. Diareea care persistă săptămâni sau luni (constantă sau intermitentă) necesită investigații, de cele mai multe ori fiind indicată efectuarea endoscopiei digestive.
În enterocolită acută infecțioasă, pe lângă diaree, apar de obicei și greața, vărsăturile, durerile abdominale și febră. În funcție de agentul patogen care a declanșat boala, diareea poate fi apoasă, malabsorbtiva sau cu sânge.
Care sunt cauzele enterocolitei?
Cauzele enterocolitei acute infecțioase pot fi:
- virusuri (enterovirusuri, rotavirusuri, adenovirusuri),
- bacterii (specii de Salmonella, specii de Shigella, Campylobacter jejuni, Escherichia coli enterohemoragica, Escherichia coli enteroinvaziva, Yersinia enterocolitica, Vibrio parahemolyticus, Clostridium difficile),
- paraziți (Giardia lamblia, Ascaris lumbricoides, Taenia saginata, Taenia solium, Trichuris trichiura),
- ciuperci (Candida).
Tipuri de enterocolită
Din punct de vedere al evoluției, enterocolita acută poate să apară sub o formă ușoară, în timpul vacanțelor de exemplu sau poate fi, în forma ei cea mai agresivă, o boală deshidratantă devastatoare care poate omorî în decurs de câteva ore.
Igiena alimentară în enterocolită
Pentru a scădea apariția enterocolitelor sunt necesare în primul rând măsuri pentru îmbunătățirea igienei, pentru reducerea răspândirii fecal-orale a germenilor patogeni intestinali.
Turiștii pot să reducă riscul de a face enterocolită prin a consuma doar alimente fierbinți, proaspăt gătite, prin a evita legumele proaspete, salatele și fructele fără coajă, prin a bea doar apă fiartă și tratată sau din recipiente sigilate și avizate corespunzător și prin a evita gheața.
În cazul apariției enterocolitei acute, primordială este înlocuirea pierderilor hidroelectrolitice (pierderilor de apă și minerale). În formele ușoare sau medii de diaree această înlocuire se poate face prin aport oral.
Alimentele recomandate în enterocolită:
- ceai de mentă
- cafea neagră slabă fără zahăr și fără lapte
- brânză proaspătă de vaci
- morcov fiert
- orez fiert
- supe de legume strecurate
- macaroane
- carne slabă de pui fiartă
- ouă tari
Alimentele de evitat în enterocolită:
- lapte,
- brânzeturi fermentate,
- carne grasă,
- fructe crude,
- legume crude,
- dulciuri concentrate,
- pâine proaspătă,
- condimente,
- băuturi alcoolice.
De ce și când trebuie să apelăm la un specialist?
Datorită faptului că pot să apară complicații fatale în cazul apariției simptomatologiei enterocolitei trebuie să apelăm la specialist. În momentul în care hidratarea orală nu este posibilă, în momentul în care apar simptome precum setea, gură uscată, sudorație axilară scăzută, debit urinar scăzut și o ușoară scădere în greutate prezentarea la medic este obligatorie.
Dacă nu vă simțiți bine, apelați cu încredere la telemedicină. Fără stat la cozi sau în trafic, fără nicio bătaie de cap, cei mai buni medici vă așteaptă la o consultație online!
