Vârsta adolescenței este caracterizată de iureșul emoțional al copilului tău, manifestat atât printr-o puternică viață emoțională a acestuia, cât și printr-un comportament schimbător, uneori excentric, prin tumult verbal sau prin tăcere.

În acest context, (re) conectarea emoțională cu propriul tău copil prin discuții așezate, prin dorința acestuia de a interacționa cu tine, de a-ți căuta prezența și sfatul, ajutorul, suportul, poate deveni un obiectiv de neatins. Cu cât timpul trece, cu atât prăpastia se adâncește.

Cum pot interveni într-un mod discret și eficient, astfel încât să recâștig aceste teritorii pierdute, ținând cont, în egală măsură, de faptul că sunt părinte, dar și de libertățile, independența și autonomia de care are nevoie copilul meu la această vârstă?

Metode de intervenție:

• Psihoterapie