Ne ajută să filtram toxinele, ne trag toate semnele de alarmă când nu ne hidratăm, nu le dăm multă importanță când sunt sănătoși dar când încep să sufere, suferă un întreg organism. Ei sunt rinichii!! Cum IN and OUT Covid? Cum ajung afecțiunile renale să facă parte din sindromul Post Covid?
Rinichiul este un fel de spectator nevinovat uneori. Dacă restul corpului nu se simte bine, rinichiul o simte și el. (a spus Boyle)
De ce coronavirusul atacă direct celulele renale este un “de ce” controversat. Unele studii nu identificau în 2020 practic niciun semn de virus în țesutul renal, dar un studiu Lancet a determinat ARN viral în 60% din 63 probe de autopsie și în 72% din probele de la pacienții cu leziuni renale acute.
Plecăm azi până la Cluj unde reconstituim afectarea renală în Covid chiar din linia 1, cu specialistul în urologie Dr Nicolae Crișan.
Apariția noului coronavirus a reprezentat o adevărată provocare pentru sistemul medical, indiferent de specialitate, medicii au fost forțați să se adapteze, să privească obstacolele drept provocări, având în minte dorința de a ajuta în continuare pacienții. Sars-CoV-2 face parte din familia coronaviridelor (42 la număr) care pot fi subdivizate la rândul lor în alte 4 clase alfa, beta, gama și delta.
Acestea sunt virusuri cu înveliș propriu și prezintă material genetic sub formă de ARN. ARN-ul viral a fost izolat și secvențiat pentru prima oară în luna ianuarie a anului 2020 de către cercetătorii chinezi în urma apariției unor cazuri de pneumonii severe de etiologie necunoscută în orașul Wuhan la finalul anului 2019). WHO a dat denumirea acestui betacoronavirus de SARS-CoV-2 și pneumoniei produse de acesta Covid-19. În luna martie a aceluiaș an WHO a declarat infecția cu virusul în cauza ca fiind o pandemie, datorită numărului mare de cazuri de îmbolnăvire și a țărilor afectate.
Posibila afectare renală în urma infecției
Aceasta apare care urmare a unei interacțiuni între receptorul pentru enzima de conversie a angiotensinei 2, foarte bine exprimat în celulele renale, și proteina spike din învelișul viral. Celulele care exprimă acești receptori sunt supuse afectării virale. Organele predispuse la invazie virală pe baza expresiei acestui receptor sunt inima, ileonul, esofagul, vezica urinară și rinichii. Aceasta poate fi explicația pentru apariția insuficienței renale acute în cadrul Covid-19.
În literatura de specialitate s-a descris prezența valorilor crescute ale creatininei și ureei serice, markeri de disfuncție renală, la 15,5% respectiv 14,1% din pacienți. S-a pus în evidență și faptul că injuria renală acută influențează direct (este un factor de risc independent) mortalitatea intraspitalicească a pacienților cu Covid . Studiile efectuate pe pacienții spitalizați din Wuhan au arătat că prevalența afectării renale (numărul de cazuri nou apărute) în contextul infecției Covid-19 a fost crescută.
De la spital la studii precise
Din luna octombrie a anului trecut, Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca a devenit spital suport Covid. În acest context, echipa de urologi a urmărit pacienții cu Covid-19 și din punct de vedere urologic. Pacienții au fost evaluați din punct de vedere al istoricului, al tabloului clinic și paraclinic și a fost urmarită evoluția pe perioada internării și după externare.
Până în momentul de față, analiza epidemiologică a pacienților a pus în evidență faptul că proporția între sexul feminin și masculin este asemănătoare iar grupa de vârstă cu cei mai numeroși pacienți este 61-70 de ani. Din numărul total de pacienți incluși în studiul nostru 45,7% au dezvoltat o formă severă a bolii.
Mai mult de jumătate dintre pacienții evaluați (56,5%) aveau istoric de patologie urologică. Cea mai des întâlnită afecțiune, prezentă în proporție de 23% în istoricul pacienților, a fost cea de tip infecțios precum infecțiile urinare joase sub forma cistitelor sau prostatitelor sau infecțiile urinare înalte reprezentate de pielonefrite. Următoarea clasă de patologii frecvent întâlnite este litiaza reno-vezicală (10,57%) urmată îndeaproape de hipertrofia benignă de prostată (10%).
Funcția renală a fost monitorizată la toți pacienții pe perioada internării. Majoritatea pacienților (93%) au prezentat la un moment dat valori crescute ale creatininei serice. Din cei cu formă severă de boală Covid-19, doar 2% nu au avut afectare renală. O categorie particulară de pacienți este reprezentată de cei cu boală renală cronică care au dezvoltat și infecție cu virusul SARS-CoV-2. Cauzele bolii renale cronice sunt multiple, dintre factorii etiologici posibili am identificat prezența hipertensiunii arteriale la 76% dintre pacienți și a diabetului zaharat de tip 2 la 30%. În stadiile avansate de boală pacienții necesită suplinirea funcției renale prin hemodializa. Un procent de 53% dintre pacienții cu boală cronică renală efectuau regulat ședințe de hemodiafiltrare, necesar care s-a menținut pe toată durata internării și după externare. Gravitatea bolii Covid la pacienții aflați în program de hemodializă a fost severă, mortalitatea acestor pacienți fiind peste 80%.
Un număr semnificativ de pacienți au prezentat manifestări de tip incontinență urinară de efort (pierderi involuntare de urină la nivelul orificiului uretral) favorizate de efortul de tuse. De asemenea, 9,6% din pacienți au acuzat prezența incontinenței urinare prin imperiozitate micțională (pierderea involuntară de urină când apare senzația imperioasă de micțiune). Pentru a cuantifica pierderile de urină de la pacienții de sex feminin s-au aplicat chestionare specifice. Cu ajutorul acestora s-a obiectivat remisia și ameliorarea acestor simptome la un număr semnificativ de paciente la 3 luni după episodul infecțios.
Dat fiind că un număr important de pacienți prezentau anterior internării diagnosticul de hipertrofie benignă de prostată am notat faptul că un mic procent din totalul pacienților (1%) au dezvoltat pe parcursul internării un episod de retenție acută de urină. Celorlalți pacienți li s-a aplicat un chestionar (IPSS) cu ajutorul căruia am putut cuantifica severitatea simptomelor obstructive subvezicale în timpul infecției acute și la 3 luni după acesta. Astfel, 76% dintre pacienți prezentau simptomatologie obstructivă subvezicală ușoară la momentul acut iar pentru pacienții externați de trei luni analiza statistică a datelor a pus în evidență ameliorarea semnificativă a simptomatologiei.
Suntem pregătiți pentru a vă ajuta
Boala Covid nu este doar o pneumonie, am înțeles noi medicii acest lucru dar și voi pacienții. Această patologie poate induce o afectare multiorgan și duce la sindromul post Covid. Pacienții, împreună cu specialiștii aduc în atenția comunității medicale necesitatea abordării multidisciplinare IN and OUT Covid.
