Terapie electroconvulsivă (ECT) - Tratament eficient pentru tulburări psihiatrice severe

Terapia electroconvulsivă (ECT) a stârnit de-a lungul timpului controverse, dar astăzi este o opțiune validă și sigură pentru tratarea tulburărilor psihice severe. Departe de imaginea sumbră din trecut, ECT modernă este realizată cu maximă precizie medicală, sub anestezie generală și cu echipamente avansate. În acest articol, explorăm tot ce trebuie să știi despre această procedură – de la indicații și eficiență până la controversele care o înconjoară.

Ce este terapia electroconvulsivă și cum funcționează

Terapia electroconvulsivă (ECT), uneori menționată ca terapie cu electrosocuri, reprezintă o procedură medicală utilizată în tratamentul anumitor tulburări psihiatrice grave. Această metodă presupune aplicarea controlată a unui curent electric la nivelul creierului, cu scopul de a induce o criză convulsivă scurtă, realizată sub anestezie generală.

La nivel neurologic, ECT induce modificări ale activității cerebrale și ale neurotransmițătorilor. Mecanismul exact nu este complet elucidat, dar se presupune că ECT:

• Stimulează eliberarea unor neurotransmițători precum serotonina și dopamina.
• Potențează plasticitatea neuronală și crearea de noi conexiuni sinaptice.
• Contribuie la normalizarea activității în zonele creierului responsabile de reglarea dispoziției.
• Diminuează inflamația cerebrală.

Efectele terapeutice se pot observa rapid, uneori după doar câteva ședințe, ceea ce face ca această procedură să fie utilă în situații de urgență psihiatrică. În comparație cu medicamentele antidepresive, care pot necesita mai multe săptămâni pentru a produce efecte, ECT poate aduce o ameliorare considerabilă a simptomelor în doar câteva zile.

Este important de subliniat faptul că ECT modernă este diferită de modul în care este uneori prezentată în cultura populară. Procedura se desfășoară sub anestezie generală, cu monitorizare atentă și cu ajutorul unor echipamente performante, care permit un control riguros al stimulării electrice.

Indicații și eficacitatea terapiei electroconvulsive

Având în vedere mecanismele sale complexe, este esențial să înțelegem în ce situații clinice este terapia electroconvulsivă cea mai potrivită.

ECT este recomandată în special pentru tratamentul următoarelor afecțiuni psihiatrice severe:

• Depresia majoră rezistentă la tratament: ECT este eficientă în cazurile de depresie severă care nu au răspuns la tratamentul medicamentos și la psihoterapie. Studiile indică rate de remisiune de 60-80% la acești pacienți.
• Episoade maniacale acute din cadrul tulburării bipolare: ECT poate contribui la reducerea rapidă a simptomelor maniacale severe.
• Schizofrenia catatonică: Adesea, ECT este tratamentul preferat în catatonie, cu rate de răspuns de până la 90%.
• Depresia cu simptome psihotice: ECT s-a dovedit a fi foarte eficientă, cu rate de remisiune de peste 90% în unele studii.

În plus, ECT poate fi luată în considerare și în următoarele situații:

• Pacienți cu risc suicidar acut, care necesită o ameliorare rapidă a simptomelor.
• Pacienți vârstnici sau femei însărcinate, pentru care medicația psihotropă poate prezenta riscuri mai mari.
• Cazuri de depresie severă, însoțite de refuz alimentar sau deshidratare.

Studiile clinice au demonstrat că ECT este superioară tratamentului cu placebo și medicației antidepresive în tratamentul depresiei severe. Spre exemplu, o analiză a arătat că ECT are o rată de răspuns de 80-90% în depresia rezistentă la tratament, comparativ cu 30-40% în cazul antidepresivelor.

Totuși, ECT nu este recomandată ca primă opțiune de tratament pentru majoritatea pacienților. De obicei, este rezervată cazurilor în care alte opțiuni terapeutice nu au avut succes sau când este necesară o ameliorare rapidă a simptomelor. Pentru probleme emoționale sau psihice mai ușoare, poți lua în considerare psihoterapia ca metodă de tratament.

Procedura terapiei electroconvulsive – Etape și monitorizare

Acum că am stabilit indicațiile, să analizăm mai detaliat cum se desfășoară o ședință de terapie electroconvulsivă și ce presupune monitorizarea pacientului.

ECT este o procedură medicală complexă, care se realizează sub supraveghere medicală atentă. Pașii principali ai procedurii sunt:

Pregătirea pacientului

• Evaluare medicală completă, care include analize de sânge, EKG și examinare fizică.
• Obținerea consimțământului informat al pacientului.
• Ajustarea medicației curente, dacă este cazul.
• Pacientul trebuie să respecte repaus alimentar cu 6-8 ore înainte de procedură.

Desfășurarea procedurii

1. Administrarea anesteziei generale și a unui relaxant muscular.
2. Monitorizarea funcțiilor vitale (ritm cardiac, tensiune arterială, saturație de oxigen).
3. Poziționarea electrozilor pe scalp, în funcție de tehnica utilizată (bilaterală, unilaterală sau bifrontală).
4. Administrarea impulsului electric controlat (durata de 1-2 secunde).
5. Urmărirea activității convulsive prin EEG și observare clinică.

Monitorizarea post-procedură

• Supravegherea atentă a pacientului în sala de recuperare post-anestezică.
• Evaluarea stării de conștiență și a funcțiilor cognitive.
• Monitorizarea eventualelor efecte secundare imediate (confuzie, durere de cap).
• Reluarea treptată a activităților normale, sub supraveghere medicală.

Un ciclu de ECT constă, de obicei, în 6-12 ședințe, administrate de 2-3 ori pe săptămână. Durata și frecvența tratamentului sunt adaptate în funcție de răspunsul individual al pacientului și de severitatea simptomelor.

Monitorizarea atentă pe parcursul întregii proceduri este esențială pentru a asigura eficacitatea și siguranța tratamentului. Echipa medicală evaluează constant starea pacientului și ajustează parametrii procedurii pentru a maximiza beneficiul terapeutic și a reduce la minimum efectele secundare.

Efecte secundare și riscuri asociate cu ECT

Ca orice intervenție medicală, terapia electroconvulsivă vine cu potențiale efecte secundare și riscuri. Este important să fim conștienți de acestea pentru a lua decizii informate.

ECT este, în general, considerată o procedură sigură, dar, ca orice tratament medical, implică anumite efecte secundare și riscuri:

Efecte secundare frecvente

• Confuzie temporară: Pacienții pot avea o stare de confuzie și dezorientare imediat după procedură, care dispare, de obicei, în câteva ore.
• Probleme de memorie pe termen scurt: Mulți pacienți raportează dificultăți în a forma amintiri noi sau în a-și aminti evenimente recente, pe parcursul tratamentului. Aceste efecte sunt, de regulă, temporare.
• Dureri de cap: Cefaleea este un efect secundar comun după ECT, dar răspunde, de obicei, bine la analgezice simple.
• Dureri musculare: Unii pacienți pot avea dureri musculare generalizate după procedură, ca urmare a activității convulsive induse.

Riscuri mai rare, dar potențial grave

• Probleme cardiace: ECT poate cauza modificări temporare ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale. Pacienții cu afecțiuni cardiace preexistente necesită o evaluare atentă înainte de procedură.
• Complicații legate de anestezie: Ca în cazul oricărei proceduri care implică anestezie generală, există riscuri asociate, deși acestea sunt rare atunci când procedura este efectuată corect.
• Pierderi de memorie pe termen lung: Deși mai puțin frecvente, unii pacienți raportează probleme de memorie persistente, mai ales pentru evenimentele din perioada tratamentului.

Riscul de efecte secundare grave în urma ECT moderne este redus. Studiile arată că rata de mortalitate asociată cu ECT este de aproximativ 1 la 10.000 de pacienți, ceea ce o face mai sigură decât multe proceduri medicale de rutină.

Pentru a reduce riscurile, pacienții sunt supuși unei evaluări medicale complete înainte de ECT, iar procedura este efectuată sub supraveghere medicală atentă, cu monitorizarea constantă a funcțiilor vitale. Parametrii tratamentului sunt ajustați individual pentru fiecare pacient, cu scopul de a maximiza beneficiul terapeutic și a reduce la minimum efectele secundare.

Terapia electroconvulsivă în România – Disponibilitate și practici curente

Dar cum se prezintă situația ECT în România? Să vedem unde este disponibilă și ce practici sunt urmate.

În România, ECT este disponibilă în anumite centre specializate. Practicile actuale privind ECT în România includ:

• Utilizarea aparaturii moderne și a protocoalelor standardizate.
• Administrarea tratamentului sub anestezie generală.
• Obținerea consimțământului informat al pacientului.
• Evaluarea completă pre-procedurală (examen cardiologic, neurologic, medicină internă).
• Monitorizarea atentă a pacientului în timpul și după procedură.

ECT este recomandată cu precădere pentru:

• Depresia severă rezistentă la tratament medicamentos.
• Episoade maniacale acute în tulburarea bipolară.
• Schizofrenia catatonică.
• Situații de urgență psihiatrică cu risc vital.

Deși ECT este încă relativ puțin utilizată în România, comparativ cu alte țări, se observă o tendință de creștere a disponibilității și a acceptării acestei metode terapeutice în cazurile severe, care nu răspund la alte tratamente.

Controverse și dezbateri etice privind terapia electroconvulsivă

ECT este o procedură care continuă să genereze controverse în psihiatrie, stârnind dezbateri etice intense atât între specialiști, cât și în societate. Principalele aspecte care alimentează aceste controverse sunt:

Efectele adverse asupra memoriei și funcțiilor cognitive

Un punct central al dezbaterilor îl reprezintă efectele ECT asupra memoriei. Deși majoritatea acestor efecte sunt temporare, unii pacienți raportează pierderi de memorie pe termen lung:

• Potrivit unui studiu, între 29% și 55% dintre pacienți consideră că au suferit pierderi permanente de memorie în urma ECT.
• Criticii susțin că aceste efecte cognitive pot fi subestimate și insuficient studiate pe termen lung.

Utilizarea la anumite categorii de pacienți

Există preocupări legate de faptul că ECT este utilizată frecvent la femei și vârstnici:

• Aproximativ 70% dintre pacienții care primesc ECT sunt femei.
• Peste o treime dintre pacienții tratați cu ECT au vârsta de peste 65 de ani.

Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la posibile prejudecăți în recomandarea acestui tratament.

Consimțământul informat și autonomia pacientului

O preocupare etică importantă este asigurarea unui consimțământ informat din partea pacienților, în special în cazul celor cu afecțiuni psihice severe:

• Capacitatea pacienților de a înțelege pe deplin riscurile și beneficiile procedurii.
• Posibila presiune de a accepta tratamentul în situații de criză.

Utilizarea ECT ca tratament de primă linie

Unii critici consideră că ECT este recomandată uneori prea devreme în procesul terapeutic:

• Există îngrijorări că nu sunt utilizate alte opțiuni de tratament mai puțin invazive.
• Există dezbateri cu privire la momentul optim de introducere a ECT în planul terapeutic.

Stigmatizarea și percepția publică

Stigma asociată cu ECT este încă prezentă, fiind influențată de:

• Reprezentările negative din mass-media și cultura populară.
• Asocierea cu practicile abuzive din trecut, când ECT era aplicată fără anestezie sau consimțământ.

Dezacorduri în comunitatea medicală

Există opinii diferite în rândul specialiștilor în sănătate mintală cu privire la eficacitatea și siguranța ECT:

• Unii specialiști o consideră un tratament important pentru cazurile severe.
• Alții sunt de părere că riscurile depășesc beneficiile și recomandă alternative.

În ciuda acestor controverse, numeroase studii recente sugerează că ECT poate fi un tratament sigur și eficient, în special pentru depresia severă care nu răspunde la alte terapii. Cu toate acestea, dezbaterile etice continuă să influențeze modul în care este practicată și reglementată utilizarea acestei proceduri.

Concluzii și perspective de viitor pentru ECT

Terapia electroconvulsivă și-a dovedit eficiența în cazuri severe, dar viitorul său depinde de abordarea continuă a preocupărilor legate de efectele secundare și de optimizarea tehnicilor. Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe personalizarea tratamentului și pe combinarea ECT cu alte terapii pentru a maximiza beneficiile și a reduce riscurile.

Până să ajungi în punctul în care terapii precum ECT devin o opțiune, e important să ceri ajutor din timp. Dacă te confrunți cu dificultăți emoționale sau simptome care îți afectează viața de zi cu zi, apelează la un specialist în sănătate mintală. Poți căuta sprijinul de care ai nevoie pe Hilio, unde găsești psihologi, psihoterapeuți și psihiatri cu experiență.

Surse

1. Kellner, C. H., et al. “Right Unilateral Ultrabrief Pulse ECT in Geriatric Depression: Phase 1 of the PRIDE Study.” American Journal of Psychiatry, 2016 https://psychiatryonline.org/doi/10.1176/appi.ajp.2016.15081101
2. Sackeim, H. A., et al. “The Cognitive Effects of Electroconvulsive Therapy in Community Settings.” Neuropsychopharmacology, 2007 https://www.nature.com/articles/1301180
3. Tørring, N., et al. “The effect of electroconvulsive therapy on cognitive performance in elderly patients with major depression: A systematic review and meta-analysis.” Journal of Affective Disorders, 2020 https://www.biologicalpsychiatryjournal.com/article/S0006-3223(10)00598-6/abstract
4. Leiknes, K. A., et al. “Contemporary use and practice of electroconvulsive therapy worldwide.” Brain and Behavior, 2012 https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/brb3.37