Dacă ai devenit recent părinte sau te pregătești pentru asta, atunci acest articol este pentru tine. Dr. Traian Purnichi, Medic primar Psihiatru, a făcut o selecție a celor mai recente studii din literatura medicală, legate de subiectul numit mommy brain, și îți va explica importanța practică a acestor date.
Sarcina și nașterea sunt, probabil, unele dintre cele mai semnificative evenimente din viața oricărei femei, totuși această perioadă este plină de provocări, dar și de multe bucurii.
Dacă vorbim despre simptome, pot apărea:
- greață matinală
- epuizare
- durere în sânii care cresc rapid
- probleme la nivelul articulațiilor
- umflarea mâinilor și a picioarelor
- modificări ale părului și ale pielii
- uscarea ochilor și multe altele
Hormonii viitoarei mămici cresc pe măsură ce corpul ei trece printr-o transformare fizică importantă, dar schimbările nu se termină aici.
Ce este „mommy brain”
Un studiu din 2016, publicat în Nature Neuroscience, demonstrează că în timpul sarcinii, femeile suferă o remodelare semnificativă a creierului, care persistă cel puțin doi ani după naștere. După naștere pot apărea scurte perioade de amnezie/uitare/deficit cognitiv ușor, plus probleme emoționale (anxietate, depresie postpartum) cunoscute în literatură, dar și de publicul larg sub numele de “mommy brain”. Studiul mai relevă faptul că această remodelare poate juca un rol esențial în pregătirea femeilor pentru a deveni mame, iar atunci, creierul lor trebuie să rezolve alte tipuri de situații noi și mult mai complexe.
Una din modificările specifice sarcinii este o creștere masivă a hormonilor sexuali steroizi (progesteronul și estrogenul), care ajută corpul femeii să se pregătească. În evoluția noastră, mai există doar un alt moment în care se produc cantități similare de hormoni: pubertatea. Alte studii au arătat că în timpul pubertății acești hormoni provoacă schimbări structurale și organizaționale dramatice în creier. De-a lungul adolescenței, pierdem materia cenușie, deoarece conexiunile cerebrale care nu sunt folosite sunt tăiate, iar creierul se adaptează la forma adultă. Puține studii au avut ca obiectiv evaluarea modificărilor anatomice ale creierului în timpul sarcinii.
Cum arată „mommy brain” – date și studii
Echipa de cercetare condusă de doctorul Hoekzema de la Universitatea Leiden a efectuat scanări ale creierului la Universitatea din Barcelona ale unui grup de femei care încercau să rămână însărcinate pentru prima dată. Cele care au rămas însărcinate, au fost scanate la scurt timp după ce au născut și la doi ani după aceea (pentru comparație, cercetătorii au scanat creierul unor bărbați și femei care nu încercau să aibă un copil). S-a constatat că au apărut modificări care s-au menținut și la doi ani după naștere. În baza lor a fost prezis și scorul femeilor la un test de atașament matern. Mai mult, rezultatele au fost atât de clare, încât un algoritm computerizat le-ar putea folosi pentru a identifica ce femei au fost însărcinate în ultimii doi ani.
Materia cenușie din creier este situată mai ales în straturile exterioare (cortex) și are un rol important în controlul mușchilor și în executarea sarcinilor complexe precum văzul, auzul, luarea deciziilor, procesarea amintirilor și a emoțiilor. Creierul conține și substanță albă, care izolează axonii, ajutând semnalele creierului să circule mai departe, mai rapid și încurajând funcția motrică și senzorială.
Ce impact are pierderea materiei cenușii
Cercetătorii au mai descoperit că proaspetele mame au experimentat reduceri ale materiei cenușii care au durat cel puțin doi ani după naștere. Această pierdere, însă, nu este neapărat un lucru rău deoarece a avut loc în regiunile creierului implicate în cogniția socială, în special în rețeaua dedicată teoriei minții, care ne ajută să ne gândim la ceea ce se întâmplă în mintea altcuiva. Aceste regiuni au avut cel mai puternic răspuns atunci când mamele s-au uitat la fotografiile copiilor lor. Pierderea materiei cenușii nu a fost observată la proaspeții tați sau la cei fără copii. Nu este complet clar de ce femeile pierd materia cenușie în timpul sarcinii, dar Hoekzema crede că poate fi din cauza faptului că creierul lor devine din ce în ce mai specializat în moduri care le vor ajuta să se adapteze la maternitate și să răspundă nevoilor bebelușilor lor.
În timp ce acest studiu se concentrează, în primul rând, pe documentarea modificărilor creierului în timpul sarcinii, autoarea se așteaptă ca lucrările ulterioare să abordeze întrebări mai aplicate, cum ar fi modul în care modificările creierului se leagă de depresia post-partum sau dificultățile de atașament dintre mamă și copil.
Mel Rutherford, de la Universitatea McMaster din Ontario, spune că, după cunoștințele sale, este vorba de primul studiu ce folosește imagistică medicală de ultimă generație pentru a urmări modificările creierului în timpul sarcinii. „Probabil cel mai interesant lucru este că au reușit să urmărească procesul în evoluție, chiar și la doi ani după nașterea bebelușului”. „Așa că au cele mai bune dovezi pe termen lung pe care le-am observat, despre schimbările creierului în perioada perinatală”. Rezultatele confirmă alte studii ale lui Rutherford privind schimbările cognitive în timpul sarcinii, pe care el le abordează dintr-o perspectivă evolutivă. „Ca părinte, acum vei rezolva probleme de adaptare ușor diferite, probleme cognitive ușor diferite decât ai făcut înainte de a avea copii”, explică el. „Ai priorități diferite, ai sarcini diferite pe care le vei face și astfel creierul tău se schimbă.”
Cercetătorii au spus că aceste schimbări ar putea fi explicate parțial de un proces cerebral de „reduceri sinaptice”. Acest fenomen elimină anumite conexiuni neuronale pentru a încuraja și facilita generarea de noi conexiuni. Cercetătorii cred că acest proces ar putea ajuta oamenii să se concentreze pe anumite comportamente sau activități – în acest caz, îngrijirea unui copil. Cu alte cuvinte, o „pierdere” de materie cenușie ar putea părea un lucru rău, dar schimbările ar putea fi de fapt, parțial benefice pentru persoanele care se confruntă cu noi condiții de viață (cum ar fi calitatea de părinte). Imaginile au arătat reduceri ale materiei cenușii în hipocamp, care este în mare măsură responsabil pentru formarea memoriei. Astfel, de exemplu, în loc să vă concentrați pe informații relativ nesemnificative, cum ar fi o emisiune TV, creierul de gravidă sau proaspăt-mamă poate realoca resursele către părțile creierului care controlează „teoria minții”, ceea ce vă permite să vă dați seama de ce are nevoie copilul. Dr. Hoekzema spune că aceleași zone ale creierului s-au activat și atunci când mamele își priveau copiii, sugerând că tăierea sinaptică ar putea promova legătura mamă-copil.
„Pentru a merge mai departe, avem nevoie de oameni care să recunoască valoarea și importanța tranziției la calitatea de părinte”, a spus un renumit medic neurolog, amintindu-și propria experiență cu uitarea în timpul sarcinii. Tot dumneaei spune că experiența a fost plină de anxietate și ne reamintește că educarea părinților cu privire la posibilele motive ale acestor tulburări poate avea un efect incredibil de puternic și pozitiv pentru persoanele care trec printr-o perioadă dificilă.
Mai mult, Dr. Simone Vigod, medic psihiatru pentru sănătatea femeilor și șef al departamentului de psihiatrie de la Spitalul Women’s College din Toronto, care lucrează la cartografierea creierului matern, a spus că femeile însărcinate și proaspetele mame ce suferă de tulburările de dispoziție în timpul sarcinii sunt dificil de tratat fără medicamente și caută noi soluții pentru această problemă. Se pare că reorganizarea creierului ar putea fi legată într-un fel de depresia și anxietatea pe care femeile le pot experimenta în perioada post-partum. Psihoterapia și alte metode non-farmacologice pot fi o soluție.
Dacă experimentezi simptome neplăcute în perioada perinatală, te sfătuim să apelezi cu încredere la un specialist.
