Prevenția și screeningul cancerului de col sunt aspecte importante, dar dacă am ajuns la diagnostic, ce rămâne de făcut? Tehnologia medicală și noile cercetări dau permanent tonul în tratament, atât în cel medicamentos cât și în abordarea chirurgicală. Ce este de “bonton” în tratamentul cancerului de col uterin și cum etapele pot fi discutate cu medicul potrivit ție, vedem alături de Dr. Bodean Diana Maria, Medic specialist obstetrică-ginecologie.
Screeningul în cancerul de col uterin
Statistic, aproximativ 5-10% din femeile care fac regulat un test Papanicolau au un rezultat anormal, dar numai un mic procent din aceste rezultate anormale arată modificări care ar putea evolua spre cancer de col uterin.
Programele de screening pot identifica celulele anormale şi precanceroase de la nivelul colului uterin, fiind cea mai eficientă metodă în diagnosticul precoce. Ele nu previn cauza cancerului şi nu depistează toate leziunile precanceroase și nici toate tipurile de cancer.
Când celulele tumorale sunt detectate precoce, cancerul este mai uşor de tratat. La momentul apariţiei simptomelor este posibil ca celulele maligne să fie deja răspândite în organism.
Testul Babeş Papanicolau
Testul Babeş Papanicolau (PAP-test) a fost introdus în anul 1943 și este cel mai des folosit în screeningul acestui tip de cancer.
Testul constă în recoltarea unei probe de la nivelul colului uterin. Ginecologul foloseste un instrument numit specul vaginal, cu ajutorul căruia îndepărtează pereţii vaginali, putând astfel examina vaginul şi cervixul, apoi cu o periuţă specială sau o spatulă recoltează câteva celule de pe suprafaţa colului uterin. Acestea sunt examinate ulterior la microscop în vederea identificării anomaliilor celulare precoce.
Rezultatul unui test Papanicolau poate fi influenţat de:
- existenţa sângelui menstrual,
- infecţii vaginale,
- folosirea în ultimele 48 de ore a spălăturilor vaginale sau a altor produse (ovule, spermicide, tampoane vaginale)
- numărul insuficient de celule recoltate.
Sensibilitatea testului Papanicolau este de max 80% existând, de asemenea, şi riscul unui rezultat fals-pozitiv, întrucât specificitatea este de 70%.
Frotiurile modificate sunt urmate obligatoriu de investigaţii suplimentare de mare specificitate (colposcopie, biopsie), astfel că nu se pune problema unor intervenţii terapeutice nejustificate.
Există mai multe modalităţi de interpretare a testului Papanicolau:
- un test Papanicolau cu rezultat anormal arată că celulele din cervix sunt modificate;
- un rezultat anormal la acest test nu este neobişnuit, deoarece celulele de la nivelul colului uterin suferă multiple modificări.
În majoritatea cazurilor rezultatele anormale sunt determinate de infecţii sau inflamaţii care pot fi tratate, însă este necesară o nouă evaluare pentru siguranţă. Chiar şi modificările naturale ale celulelor din colul uterin apărute la menopauză pot da un test Papanicolau anormal.
De regulă, modificările celulare revin la normal în mod spontan sau după ce infecţia s-a tratat.
Abordări în tratamentul cancerului de col uterin
Tratamentul variază în funcţie de gradul modificărilor celulare. În cazul modificărilor celulare ușoare, poate fi de ajuns doar o monitorizare printr-un test pentru HPV sau colposcopic.
În cazul modificărilor celulare moderate sau severe, este necesară continuarea evaluării prin colposcopie şi posibil prin biopsie cervicală. Ulterior, modalităţile de tratament care distrug sau înlătură în mod specific celulele anormale ar putea fi recomandate, în funcţie de rezultatele biopsiei.
Colposcopia
Colposcopia este indicată în cazul unui test Babeș Papanicolau modificat ce necesită investigaţii suplimentare sau rezultate incerte. Această investigaţie permite prelevarea de ţesut biopsic în cazul în care sunt identificate leziuni ale colului uterin.
Instrumentul numit colposcop este un dispozitiv optic ce măreşte imaginea de 2 până la 60 ori, permiţând astfel evidențierea leziuniilor ce nu pot fi văzute cu ochiul liber.
Efectuarea colposcopiei este de preferat a se efectua în zilele 11-13 a ciclului menstrual, nu necesită anestezie şi nu este mai dureroasă decât un consult ginecologic obişnuit.
Se recomandă ca înainte de colposcopie să se evite spălăturile vaginale, medicamentele intravaginale sau tampoanele cel puţin cu 24 de ore înaintea efectuării investigaţiei.
Biopsia
E un cuvânt care sperie anul milioane de femei la nivel mondial. Totusi, in cazul unor modificări suspecte se poate recurge la biopsie putându-se astfel pune cu certitudine diagnosticul de cancer de col uterin. Aceasta constă în prelevarea unui fragment de ţesut, care ulterior va fi examinat la microscop de către un anatomopatolog.
Există şi alte metode de prelevare a unor ţesuturi suspecte:
- chiuretajul endocervical
- conizaţia diagnostică
Un diagnostic pozitiv pentru cancer de col uterin atrage după sine alte teste, pentru a stabili gradul de răspândire al cancerului.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical prin care se îndepărtează tumora (conizație, histerectomie simplă, histerectomie radical cu limfadenectomie pelvină, histerectomie și anexectomie bilaterală)
Radioterapia
Este folosită în tratarea celorlalte organe afectate de tumoră. Există 2 tipuri de radioterapie: externă şi internă.
Radioterapia externă se face de obicei în regim de ambulator iar numărul de şedinţe depinde de tipul şi dimensiunile tumorii.
Radioterapia internă, cunoscută şi sub numele de brahiterapie, constă în administrarea radiaţiilor direct la nivelul cervixului.
Radioterapia poate avea efecte secundare precum:
- scurgeri sau sângerări vaginale;
- senzaţii de mâncărime, uscare sau căldură la nivelul vaginului;
- îngustarea vaginului;
- menopauza secundară radioterapiei;
- diaree, dureri în timpul urinării sau ameţeli;
- oboseală fizică pe durata tratamentului;
- intestinele sau vezica urinară pot fi afectate permanent de radioterapie;
- edemul picioarelor;
- fracturile de sold.
Chimioterapia
Ea poate fi folosită ca adjuvant în radioterapie (chemoradioterapie), dar poate constitui şi un tratament independent.
Uneori, chimioterapia poate fi utilizată înainte de intervenţia chirurgicală sau de radioterapie, pentru a reduce tumora şi pentru a creşte eficacitatea acestor tratamente .
În lipsa tratamentului, cancerul cervical se poate extinde la nivelul vaginului, apoi la nivelul ţesuturilor din jurul uterului. Odată cu progresia tumorii, sunt afectaţi ganglionii limfatici şi restul organelor pelvine. În stadiul avansat al bolii (odată cu apariţia metastazelor la distanţă) pot apărea afectarea renală, intestinală, a ficatului şi plămânilor.
Tratamentul cancerului de col uterin de orice fel trebuie să vină însoțit de ceea ce mulți medici pierd din vedere: o atitudine pozitivă și ajutorul familiei, iar uneori și de cel al unui psihoterapeut, care poate ajuta din faza de diagnosticare dar și pe parcursul tratamentului.
Dacă vrei să pui întrebări dincolo de controlul de rutină, despre un rezultat anormal sau doar dorești second opinion la un diagnostic stabilit, apelează la specialiștii în Obstretica-Ginecologie, potriviți ție și numai ție.
