Endometrioza poate fi extrem de dureroasă și este mai frecventă decât își dau seama majoritatea oamenilor. Aproximativ 1 din 10 femei au endometrioză. Asta înseamnă 176 de milioane de oameni din întreaga lume. Femeile care au endometrioză de multe ori luptă cu infertilitatea, care poate fi o taxă emoțională pe propriile vieți. Vestea reconfortantă este că, dacă aveți endometrioza, aveți și opțiuni.
Facem o listă a lor și simplificăm informația pentru a nu omite mai nimic, cu Dr Bodean Diana, Medic specialist obstetrică-ginecologie.
Despre endometrioză
Endometrioza este o afecțiune cu frecvență mare în special la femeile tinere procentul ajungând până la 30-50% în cazul femeilor cu infertilitate idiopatică fiind de asemenea o provocare chiar și pentru medicii specialiști. Deși se situează pe locul 2 în topul afecțiunilor ginecologice în foarte multe țări din Europa, este încă o boală puțin cunoscută.
Endometrioza se caracterizează prin creșterea în afara uterului a țesutului endometrial, țesut ce căptușește uterul și care se elimină în fiecare luna cu fiecare sângerare menstruală. Cel mai frecvent, afectează ovarele, trompele uterine, vaginul și tesutul ce acoperă organele pelvine.
Uneori, țesutul endometrial se poate răspândi către organele din zona pelvină și poate apărea și pe suprafața intestinului subțire sau gros, a ureterelor și a vezicii urinare dar și în cazuri mai rare la nivelul pleurei sau al pericardului.
Simptomele endometriozei
Endometrioza, fiind o afecțiune cronică, nu determină simptome în cazul tuturor femeilor. Unele prezintă simptome de intensitate redusă, însă un număr destul de mare se confruntă cu simptome severe și chiar cu infertilitate.
Simptomele endometriozei se diminuează în timpul sarcinii, dacă aceasta nu este asociată cu infertilitate și dispar aproape complet odată cu instalarea menopauzei.
Printre cele mai frecvente semne se numără:
- dureri pelviene cronice sau intermitente;
- dismenoree (menstruaţie dureroasă);
- infertilitate;
- durere în timpul raporturilor sexuale;
- scaune dureroase;
- oboseală;
- sângerări abundente sau neregulate;
- durere în timpul ovulaţiei;
- probleme gastro-intestinale (constipaţie, diaree, balonare);
- urinări dureroase;
- dureri de spate.
Cauzele endometriozei
Deși nu se cunoaște cauza exactă a endometriozei, există câteva posibile explicații:
- menstruația retrogradă (sângele menstrual care conține celulele endometriale se întoarce în trompele uterine și în cavitatea pelvină în loc să se elimine din corp, unde se dezvoltă și continuă să se îngroașe și să sângereze în timpul fiecărui ciclu menstrual;
- transformarea celulelor peritoneale sau ‘teoria inducției’;
- transformarea celulelor embrionare;
- implantarea chirurgicală (după o intervenție chirurgicală celulele endometriale se pot atașa de incizia efectuată);
- transportul celulelor endometriale (transporte celulele endometriale în alte zone ale corpului prin vasele de sange sau sistemul limfatic);
- disfuncție a sistemului imun (o afectare a sistemului imun poate determina organismul să nu mai recunoască și să nu distrugă țesutul endometrial care crește în afara uterului.
Endometrioza – factori de risc
Deși cauzele implicate în apariția endometriozei sunt necunoscute, întâlnim tendința de a dezvolta aceasta boală în urmatoarele cazuri:
- o predispoziție ereditară
- bolile autoimune
- prima menstruație la o vârstă fragedă
- un ciclu menstrual mai scurt de 28 de zile și o menstră mai mare de 7 zile
- menopauza instalată la o vârstă mai avansată
- variația cantității de estrogen din corp
- paciente cu histerectomie
- toxinele din mediu
- anomalii ale sistemului reproducător
- indice de masă corporală scăzut
Stabilirea diagnosticului de endometrioză
Diagnosticul endometriozei, de cele mai multe ori, poate fi greu de stabilit deoarece boala se manifestă prin multiple simptome, unele similare cu alte afecțiuni lucru ce duce la întâzierea stabilirii diagnosticului.
Studiile recente arată că femeile primesc un diagnostic ferm în medie, după 7 ani și jumătate, uneori chiar 12 ani de la debutul simptomelor.
Printre investigațiile pe care medicul ginecolog le poate efectua sau recomanda în vederea stabilirii diagnosticului de endometrioză se numără:
- ecografia transvaginală
- examen RMN pelvis cu protocol de endometrioză
- Colonoscopie virtuala (Hidro-colono-CT)
Tratamentul endometriozei
Nu există un tratament definitiv pentru endometrioză, dar există tratament menit să ajute femeile să-și gestioneze şi amelioreze simptomele asociate acestei afecțiuni:
- Administrarea antiinflamatoarelor care nu necesită prescriptie medicală, cum ar fi ibuprofen si aspirină – pentru diminuarea durerilor.
- Terapiile cu hormoni ce au rolul de a reduce estrogenul din organism acționând și asupra durerilor. Se recomandă administrarea lor pe o perioada limitată de timp și sub o atentă supraveghere medicală pentru că pot avea efecte secundare importante.
- Laparoscopia
Dacă terapiile cu hormoni și administrarea antiinflamatoarelor nu funcționează se recomandă intervenția chirurgicală minim invazivă (laparoscopia) care îndepărtează proliferarea endometriozice și tratează infertilitatea.
Chiar dacă se intervine chirurgical există riscul ca endometrioza să recidiveze după un an de la tratament în aproximativ 20%-30% dintre cazuri sau după cinci ani de tratament în aproximativ 40%-60% dintre cazuri.
Tratamentul chirurgical este ultima soluție, din păcate cateodată, singura soluție pentru cazurile avansate de endometrioză profund infiltrativă.
Statisticile arată că peste 30% din femeile cu această afecțiune suferă, totodată, și de infertilitate. Totuși, pentru marea majoritate dintre acestea, probabilitatea de a obține o sarcină crește după un tratament adecvat însă este în strânsă legătură cu de gradul de afectare a aparatului reproductiv.
Prevenție în cazul endometriozei
Endometrioza, fiind o afecțiune ale cărei cauze sunt puțin cunoscute, nu se știu modalitățile prin care se poate preveni dezvoltarea acesteia. Investigațiile trebuie efectuate de la primele manifestări clinice precum și în cazul apariției simptomele despre care am vorbit mai sus, dar și a celor precum diaree sau constipație, urinări sau scaune cu sânge, tulburări gastrointestinale.
De aceea, controalele ginecologice periodice anuale sunt foarte importante.
