Abia am apucat să procesăm cele două tendințe care au dominat piața globală a muncii în ultimii doi ani – Great Resignation și Quiet Quitting – că un nou trend se arată și începe să câștige din ce în ce mai multă popularitate: frugality. Despre ce înseamnă, cum a apărut și care este implicația angajatorilor în acest subiect discutăm în rândurile următoare.
La fel ca și cele două fenomene amintite mai sus, frugality este o consecință a perioadei pandemice recent traversate. Oamenii au avut ocazia să se gândească mai mult la propria viață și să ia hotărâri care să încline balanța în direcția îmbunătățirii vieții personale, a sănătății emoționale și a timpului liber petrecut alături de cei dragi.
Ce este frugality?
Conceptul nu este unul nou, însă a fost alimentat și popularizat de pandemia COVID-19, care ne-a schimbat multe obiceiuri și mentalități.
Termenul provine din limba latină (frugalis=virtuos) și se referă la un stil de viață simplu. Putem să vorbim deja despre o mișcare, apărută în Statele Unite ale Americii și care s-a extins apoi către Europa, câștigând adepți mai ales în Germania. Mișcarea militează pentru o viață în care să te bucuri de cât mai multe cu cât mai puține resurse materiale, se opune consumerismului și propovăduiește adoptarea disciplinei și a rațiunii pentru salvarea a bugetului.
Frugalitate vs. minimalism
Deși par asemănătoare pentru că ambele se bazează pe ideea de a (re)câștiga controlul asupra propriei vieți, cele două concepte nu trebuie confundate. Minimalismul, deși împărtășește aceeași filosofie de a duce un stil de viață simplu, la fel ca și frugality, se diferențiază prin conceptul de renunțare la tot ceea ce nu îți este neapărat util, pe când esența frugality este aceea de a cheltui cât mai puțin pentru a deveni independent financiar. Iar o persoană care adoptă frugality ca filosofie de viață este foarte posibil să nu se debaraseze de obiectele mai vechi pentru că le poate refolosi sau îmbunătăți.
Filosofia frugality
Așa cum spuneam, frugality este deja un stil de viață pe care poate că unii dintre noi îl adoptăm, în parte, fără măcar să fim conștienți că o facem. Hai să vedem care sunt principiile pe care se bazează. Modul de gândire specific este acela de a te bucura de o viață mai bună, cheltuind mai puțin și economisind mai mult, chiar dacă asta înseamnă să câștigi mai puțini bani, scopul fiind acela de a nu deveni prizonierul societății. Motivele pentru care oamenii adoptă acest mod de viață pot varia de la persoană la persoană, însă ele se înscriu în următoarele zone: personale (sănătate, wellbeing, work-life balance), ecologice, financiare și politice.
Cei care decid să își ghideze existența după această filosofie sunt adepții unui stil de viață flexibil, care să le permită să se bucure mai mult de timpul lor liber, oamenii pentru care succesul nu înseamnă doar profesia, oamenii care aleg să iasă din fast forward și să încetinească goana prin viață, care vor să elimine cât mai mult stresul, să se reconecteze cu natura etc.
Ce înseamnă frugality pe piața muncii
În sfera profesională, frugality se referă la a reduce orele de muncă pentru a te profita de mai mult timp liber și de a duce o viață mai împlinită și mai echilibrată, asumându-ți riscul de a câștiga mai puțin.
Un survey condus de Prudential arată că o treime dintre angajații care și-au schimbat locul de muncă în timpul pandemiei COVID-19 au preferat un salariu mai mic în schimbul unui work-life-balance mai bun, iar 20% dintr ei ar accepta un salariu cu 10% mai mic, dacă ar avea ocazia să își aleagă intervalul orar în care pot lucra mai bine sau dacă ar avea timp să se ocupe de un business propriu.
Mai mult, un alt studiu, de data aceasta efectuat de FlexJobs, demonstrează că 44% dintre respondenți ar accepta o diminuare a salariului dacă asta i-ar ajuta să câștige timp liber și să îmbunătățească același work-life-balance despre care vorbeam mai devreme.
Cine adoptă frugality?
Studiile arată că cei mai mulți adepți ai frugality sunt tinerii, adică cei care se încadrează în generațiile Millennials și Gen Z. Millennials preferă companiile care oferă un program de muncă flexibil, job-urile care le oferă autonomie asupra muncii lor și organizațiile care pun preț pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Un research condus de Walton. Family. Foundation evidențiază faptul că 61% dintre tinerii cu vârste de până în 25 de ani, adică Gen Z, valorifică armonia dintre viața profesională și cea personală.
Ce pot să facă angajatorii
Sigur că toate aceste trenduri au potențialul de a crea panică pe piața muncii, iar răspunsul impulsiv la întrebarea ce pot eu face, în calitate de angajator, pentru a stopa asta, ar fi nimic. Din moment ce filosofia care stă la baza frugality este aceea de a duce o viață mai bună cu bani cât mai puțini, este ironic să vii cu o ofertă financiară mai mare către un angajat care nu își dorește acest lucru.
După ce a trecut emoția impulsivității și poate a furiei, analizând ce ține strict de companie, sunt câteva lucruri care stau în controlul tău și pe care le poți pune în practică pentru a contribui la retenție și la păstrarea talentelor:
- Ascultă-i activ
- Fii flexibil
- Respectă-i
- Ajută-i prin oferirea de servicii de mental health și de well-being
Poate că cea mai importantă concluzie rezultată din faptele și din cifrele expuse mai sus este nevoia oamenilor de a-și îmbunătăți stilul de viață și sănătatea emoțională. Fii alături de ei și contribuie la satisfacerea acestor nevoi: poate că valurile și trendurile trec, dar nevoile oamenilor rămân aceleași.
