La o medie de 80 de bătăi pe minut, celor mai mulți dintre noi le va bate inima cam de patru miliarde de ori în viață. Fiecare bătaie este importantă iar inima o reconfirmă zi de zi.
Pe măsură ce pandemia Covid-19 a evoluat, cercetarea a demonstrat progresiv impactul major al acestui virus asupra inimii. Ne-am luptat zilnic cu surprize oferite de Covid-19 în abordarea cardiovasculară, ulterior negativării unui test. Suntem supuși la adaptarea tratamentelor din mers. (dr. Aeshita Dwivedi- Spitalul Lenox Hill din New York)
Ne întâlnim cu Floria Mariana, medic primar cardiologie, pentru a vedea de unde vin complicațiile cardiovasculare în Covid-19 și cum le gestionăm în sindromul post Covid.
Afectarea cardiacă în infecţia Covid-19
Alături de sistemul respirator, sistemul cardiovascular este și el implicat precoce. Boala poate evolua cu microtromboze (cheaguri mici), miocardită (inflamația mușchiului inimii), insuficiență cardiacă, aritmii, sindrom coronarian acut, deteriorare rapidă și moarte subită.
Vârsta înaintată a pacienților, sexul masculin, o patologie cardiovasculară preexistentă și răspunsul inflamator sever cresc riscul de injurie miocardică (afectarea muşchiului inimii) în Covid-19. Se pot efectua probe de sânge pentru a se evidenţia markerii de injurie miocardică, aceştia reprezentând şi factori de prognostic nefavorabil.
Studiile susțin că virusul ar putea infecta direct miocardul prin înmulţire în celulele muşchiului cardiac. De aceea, miocardita asociată se manifestă clinic în faza acută sau subacută, dar uneori la distanță de manifestările respiratorii sau chiar după ameliorarea statusului respirator.
Mecanismul indirect face referire la afectarea secundară miocardică, inflamatorie și este caracteristic formelor severe (implicit pacienților critici cu Covid-19). Acest mecanism este argumentat de potențialul cardiotoxic cunoscut al eliberării sistemice de citokine (substanţe cu rol inflamator), caz în care injuria miocardică este severă. Răspunsul inflamator sever poate conduce uneori la coagulopatie intravasculară diseminată, cu consecințe potențiale și asupra circulației coronariene, un alt mecanism care ar putea explica injuria miocardică fiind tromboza intravasculară.
Un aspect extrem de important este reprezentat de afectarea vaselor de sânge în infecția cu Sars-Cov-2. Aceasta se poate manifesta prin formarea mai multor cheaguri la nivelul vaselor de sânge, mici și mari, fiind frecvent întâlnită la internarea pacienţilor (coagulopatia indusă de Covid-19). Se identifică printr-o serie de analize de sânge. Peretele intern al vaselor, numit endoteliu, suferă modificări importante prin inflamație și edem, toate aceste lucruri având ca rezultat formarea mai multor cheaguri de sânge (trombi) cu precădere la nivel pulmonar. De aceea, asocierea tratamentului anticoagulant la acești pacienți este primordială și obligatorie, pentru evitarea unor complicații dramatice de tipul trombembolismului pulmonar, infarctului miocardic, ori accidentului vascular cerebral.
Medicația antihipertensivă nu inrăutățește statusul clinic al pacientului, ori prognosticul în niciun fel, la pacienţii cu infecţie Covid. Mai mult decât atât, beneficiile acestor medicamente sunt extrem de importante în diferite afecțiuni frecvent diagnosticate, precum insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat ori boala cronică de rinichi. Astfel, vă încurajăm să respectați tratamentul recomandat de medicul dumneavoastră cardiolog.
Pacienții se prezintă cu simptomatologie variată, dar cei cu patologie cardiovasculară preexistentă, de tipul hipertensiunii arteriale (inclusiv comorbiditățile asociate) pot avea un prognostic nefavorabil.
Tipuri de afecţiuni cardiace asociate infecţiei Covid 19
Pacienții spitalizați cu Covid-19 dezvoltă sindroame cardiovasculare acute în asociere cu complicațiile respiratorii și sistemice cunoscute, care se pot manifesta printr-o varietate de prezentări clinice. Cel mai des întâlnit scenariu este acela al injuriei cardiace acute cu cardiomiopatie, aritmii ventriculare și instabilitate hemodinamică, în absența bolii coronariene obstructive. Diferențierea dintre etiologia cardiacă și cea pulmonară a simptomelor poate fi dificilă și cu atât mai dificilă în situația în care afectarea pulmonară coexistă cu afectarea cardiacă, iar simptomul comun este dispneea.
Aritmiile cardiace
Se pot datora unei afectări cardiace preexistente, unei atingeri cardiace directe a virusului sau medicaţiei administrate adresate infecţiei Covid sau altor patologii ale pacientului respectiv. Au o incidență variabilă, ajungând pănâ la 15-20% dintre pacienţii din secţiile de terapie intensivă. Evaluarea şi diagnosticul presupun efectuarea neori zilnică a activităţii electrice a inimii (electrocardiograma) la pacienţii cu risc (care au deja o afectare cardiacă prealabilă). Ecocardiografia evaluează funcția inimii, cât și eventuale anomalii structurale ale cordului. Fibrilația atrială şi tahicardia ventriculară sunt 2 dintre cele mai frecvente aritmii întâlnite la pacienţii cu infecţie Covid. Tratamentul administrat implică identificarea cauzelor şi se efectuează la recomandarea cardiologului (aritmologului, preferabil).
Sindromul coronarian acut
Are o incidență de 6 ori mai mare în primele 7 zile de boală, infecţia Covid având asociat un risc crescut trombotic (Liu PP, 2020). Diagnosticul presupune o anamneză detaliată care poate pune în evidenţă simptome de tipul: dificultate în respirație, dureri în piept, echivalențe anginoase. Tratamentul administrat se face la recomandarea cardiologului. Rolul cardiologului devine astfel crucial în abordarea pacientului cu Covid-19 chiar și de la distanță.
Miocardita și pericardita
Trebuie suspectate în caz de dispnee, palpitaţii şi dureri toracice; necesită evaluare cardiologică. Dispneea dar şi durerea toracică sunt principalele acuze ale pacientului care în prezenţa markerilor biologici şi imagistici pun diagnosticul de mio-pericardită. Tratamentul se administrează la recomandarea medicului cardiolog.
Numeroși pacienți au sesizat schimbări în starea lor de sănătate cardiovasculară. Devine dificilă identificarea lor în strânsă legătură cu afectarea pulmonară și presupune o atentă anamneză și observație chiar și când vorbim de Telemedicină.
Considerând multiplele cauze care pot genera simptomatologia și pot crește valorile markerilor de injurie miocardică acută, care pot reflecta atât existența unor afectiuni cardiovasculare preexistente, precum și starea de sindrom post Covid, viziunea medicilor ar trebui să fie integrativă.
