Parenting

“Mami, dal vleau să melgem în palc!” | Cum comunicăm cu copiii și adolescenții pe timp de pandemie

În zilele astea atât de diferite, copiii își strigă nevoile, emoțiile, rebeliunile. Cum comunicăm cu ei despre pandemie? Cum vorbim pe limba lor?

Cum comunicăm cu copiii și adolescenții pe timp de pandemie
Article

E greu! Greu să fii părinte în general, dar parcă pare și mai greu în zilele astea atât de noi, atât de diferite, atât de rele pentru toți. De după geam, ni se strigă de la o portavoce rece și gravă să stăm în casă. Din casă, copiii își strigă nevoile, emoțiile, rebeliunile. Cum le împăcam? Cum comunicăm cu ei despre ceea ce se întâmplă în jurul lor în aceste zile? Ne explică pe larg Andra Zaharia, specialist ATLAS în parenting.

Ni se reconfirmă ceea ce știam deja. Copiii sunt oglinda părinților nu doar din punct de vedere comportamental, ci și emoțional. Însă diferența dintre părinți și copii este că adulții dispun de o serie de modalități prin care filtrează informațiile și gestionează emoțiile cu impact negativ, în timp ce copiii se conectează la acestea într-un mod brut, nefiltrat, fapt care îi poate conduce către stări de anxietate și/sau panică.

De aceea, este necesar ca părinții să conștientizeze că nevoia lor de a rămâne informați cu privire la ceea ce se întâmplă trebuie să fie satisfăcută cu moderație, fără a expune copiii la o avalanșă de știri cu puternic impact emoțional și fără a genera în jurul lor stare de anxietate sau panică.

 

Cum comunicăm cu copiii și adolescenții despre pandemia de CoVid-19?

În primul rând, este important ca părinții să se informeze din surse sigure, autorizate pentru a nu da mai departe știri care nu sunt conforme cu realitatea.

În al doilea rând, mesajul pe care părintele îl transmite copilului trebuie să fie sincer, dar adaptat în funcție de vârsta și de capacitatea de înțelegere a celui mic.

 

Cum vorbim cu cei mici?

Pentru copiii cu vârstă mică este recomandat ca părintele să exploreze prin intermediul întrebărilor ce anume știe copilul despre ceea ce se întâmplă, care sunt fricile, apăsările, temerile și îngrijorările lui: „Sunt sigur/ă că ai tot auzit în jurul tău vorbindu-se despre coronavirus și mă gândesc că poate ai întrebări legate de acest subiect. Ce ai vrea să știi despre coronavirus? Te îngrijorează ceva? Îți este frică/teamă de ceva?”.

Pornind de la frământările copilului, adultul își va face o idee cât mai realistă despre necesitățile acestuia și va ști să ofere exact informațiile de care este nevoie și nimic mai mult. Acolo unde părintele abundă în informații nesolicitate, există riscul ca cel mic să se sperie mai mult decât este necesar. Pentru o mai bună înțelegere, părinții pot aminti în discursul lor despre ultimul episod de răceală sau gripă al copilului, despre simptome, etapele bolii, tratament și însănătoșire. Important este ca în comunicare să se utilizeze termeni cât mai clari și neutri, care să nu îi facă să se simtă că ar fi în pericol.

 

Comunicarea cu adolescenții

În ceea ce privește comunicarea cu adolescenții, aceasta poate fi mai directă, deoarece ei au fost deja expuși informațiilor atât în mass-media, cât și în rețelele sociale, în grupurile de prieteni. Părinții pot provoca o discuție pe tema pandemiei, lăsând copiilor oportunitatea de a-și spune părerea despre situația curentă, de a-și exprima îngrijorările și de a pune întrebări.

 

Ar fi util ca, în ambele cazuri, părinții să valideze emoțiile copiilor și să-și axeze discursul:

  • pe detalii despre regulile de igienă și de prevenție a contactării virusului,
  • pe cât este de important să respectăm recomandările cadrelor medicale legate de izolare și/sau carantină,
  • pe faptul că se lucrează la conceperea unui vaccin,
  • iar în cazul unei îmbolnăviri pe faptul că simptomele sunt ușoare și durează câteva zile.

 

Părintele trebuie să se pregătească pentru această discuție, nu doar informațional, ci și emoțional, deoarece pot exista întrebări directe despre cum îi poate afecta virusul pe ei sau pe cei dragi, dar și despre moarte. Dacă aceste întrebări apar, ar fi bine ca adulții să nu le ocolească sau să le ignore. Ci să ofere răspunsuri oneste și adaptate vârstei, care să le confere acestora liniștea și siguranța pe care o caută.

De exemplu:

Este adevărat că au murit oameni, însă trebuie să știi că acești oameni erau fie prea bătrâni, fie organismul lor a fost atât de bolnav încât nu s-a mai putut apăra și de acest virus. Respectarea normelor de igienă, statul în casă ne ajută să ținem virusul la distanță. Și cât de curând oamenii de știință vor descoperi un vaccin sau un medicament care ne va proteja.

În caz contrar, copiii și-ar putea crea o variantă proprie și poate eronată asupra situației, mult mai impactantă decât realitatea. Iar acest fapt ar spori și mai mult starea lor de îngrijorare.

 

Cum ne conectăm cu copiii în această perioadă?

Această perioadă este una specială deoarece implică izolarea socială și impune petrecerea timpului în casă. Acest lucru poate fi presant atât pentru adult, care poate își va desfășura sarcinile de serviciu acasă, cât și pentru copii, care își vor restrânge aria de activități și vor întrerupe contactul fizic cu colegii și prietenii. Trăim ceva cu totul nou pentru toată lumea și pe o perioadă nedeterminată de timp.

Pentru a diminua cât mai mult din presiunea izolării, părinții pot apela la o diversitate de activități pe care le pot face împreună cu copiii:

  • jocuri (puzzle, șah, table, rummy, joc de cărți),
  • activități art&crafts, pictură sau desen,
  • vizionarea de filme sau piese de teatru online,
  • organizarea de petreceri în pijamale,
  • concursuri de karaoke,
  • chiar implicarea în activități casnice.

 

Pe lângă jocuri și distracție, pe lângă faptul că trebuie să descoperim cum să comunicăm cu copiii și adolescenții, aceștia au nevoie și de o conectare emoțională cu părintele. De aceea, ar fi de dorit ca în fiecare zi să existe un timp destinat acestui mod de conectare:

  • prin îmbrățisări,
  • contact vizual,
  • zâmbete,
  • prin cuvinte drăgăstoase, validatoare, apreciative.

Toate acestea au ca scop atât ocuparea timpului într-un mod cât mai plăcut, dar și ca să asigure o coeziune a familiei și de a întări comunicarea între membrii ei, de a spori sentimentul de siguranță și stabilitate, de care și copiii, dar și adulții au nevoie.

 

Specialiștii noștri licențiați și verificați sunt aici la orice oră din zi și din noapte, dacă ai nevoie de ajutor. Poți discuta gratuit cu unul dintre ei prin ATLAS Help Line – 031 630 2020, o linie telefonică disponibilă 24/7.

Să fim bine!

ATLAS

Scris de

Hilio Team

Hilio Team

Îndrumare
Sunt Maria, unul dintre Specialiștii Hilio care te poate ajuta cu o ședință gratuită de evaluare și îndrumare. De asemenea, te pot ajuta cu orice întrebare legată de această platformă. Tot ceea ce trebuie tu să faci este să rezervi o ședință gratuita listată mai jos sau să îmi scrii în fereastra de chat.

Competențe:

Tulburare obsesiv-compulsivă
Tulburare de stress post-traumatic
Tulburări psihice asociate bolilor oncologice
Tulburări alimentare
Terapie de cuplu
Divorț
Doliu
Atlas
Corporații
IMM-uri
Hipnoză
Relaxare
LGBT
Violență domestică
Motivație
Psihiatrie
Burnout
Medicina Muncii
Suport
Tehnic

Rezervă o ședință cu acest specialist.

Poți afla mai multe informații direct de la specialistul Hilio.

Distribuie