Acum ai o listă cu mai multe opțiuni. Următorul pas este să alegi între ele.

Alegerea nu este o stare pe care trebuie să aștepți să o simți. Este o sarcină care are o metodă clară.

Începe prin a elimina rapid opțiunile care sunt în mod evident nepotrivite. Înainte să le evaluezi în detaliu pe celelalte, „elimină alternativele care sunt în mod clar ineficiente, adică pe cele care pot avea consecințe negative grave sau care sunt foarte dificil de pus în practică”.

Dacă o opțiune poate crea probleme serioase sau știi că, în mod realist, nu o vei pune în practică, elimin-o și continuă.

Evaluează fiecare opțiune rămasă folosind patru întrebări.

• „Va rezolva această soluție problema?”
• „Pot să o pun în practică în mod realist?”
• „Cum mă va afecta pe termen scurt și pe termen lung?”
• „Cum îi va afecta pe ceilalți pe termen scurt și pe termen lung?”

Notează fiecare răspuns cu plus dacă efectul este, în general, pozitiv, cu minus dacă este negativ sau cu zero dacă este neutru.

Nu există un punctaj final pe care trebuie să îl calculezi. Rolul grilei este să te ajute să analizezi fiecare opțiune rămasă din toate cele patru perspective. Este dificil să faci acest lucru în mod consecvent atunci când evaluezi opțiunile doar în minte.

Stresul ne face să ignorăm cu precădere două dintre aceste întrebări.

Pot să o pun în practică în mod realist? Această întrebare verifică dacă un plan care arată bine pe hârtie este posibil cu timpul, energia și resursele pe care le vei avea în realitate. Un plan nu are valoare dacă nu îl poți pune în practică.

Ce se întâmplă pe termen scurt și pe termen lung? Această întrebare te ajută să identifici soluțiile rapide. Unele opțiuni îți pot oferi o ușurare astăzi, dar pot face problema inițială mai dificilă luna viitoare. Multe decizii pe care oamenii ajung să le regrete par pozitive pe termen scurt și negative pe termen lung.

Cea de-a patra întrebare, despre efectul asupra altor persoane, nu îți cere să îți ignori propriile nevoi.

Este inclusă deoarece o soluție care creează o problemă serioasă pentru altcineva se poate întoarce la tine sub forma unei probleme noi.

Cea mai bună alegere nu trebuie să fie o singură acțiune. Poți combina două opțiuni sau poți alege o variantă principală și să pregătești un plan de rezervă. Acesta poate fi deosebit de util atunci când nu ești sigur că prima alegere va funcționa.

După ce ai ales, scrie planul sub forma unei serii de pași clari. Așază pașii în ordine și adaugă un moment sau un termen-limită pentru fiecare.

Așa cum explică autorii, „este important să ai în scris pașii planului, pentru a putea bifa fiecare etapă și pentru a observa rezultatele pe măsură ce pui soluția în practică”.

Un plan care există doar în mintea ta poate fi schimbat sau amânat cu ușurință atunci când vine momentul să acționezi.

Înainte să închizi fișa, mai ai de parcurs un ultim pas: notează ce te aștepți să se întâmple.

Descrie rezultatul pe care îl anticipezi și cât de mulțumit crezi că vei fi de el. Este suficientă o singură propoziție.

De ce să faci o predicție dacă vei vedea oricum ce se întâmplă?

Dacă nu o notezi, memoria ta o poate modifica ulterior fără să îți dai seama. Dacă planul nu funcționează, îți poți aminti că știai că va eșua. Dacă funcționează, îți poți aminti că te așteptai să reușească.

În ambele situații, afli foarte puțin despre modul în care iei decizii. Această unitate este concepută pentru a te ajuta să evaluezi mai bine opțiunile care au cele mai mari șanse să funcționeze.

În lecția următoare, vei pune planul în practică și vei compara ceea ce te așteptai să se întâmple cu rezultatul real.