De ce efortul de a adormi îți poate înrăutăți somnul
Somnul nu poate fi controlat la fel ca majoritatea lucrurilor. Efortul de a-l face să apară poate fi chiar ceea ce te ține treaz.
Unele lucruri devin mai dificile atunci când încerci în mod activ să le faci să se întâmple. Un exemplu este să îți amintești un cuvânt pe care îl ai pe vârful limbii. Altul este să adormi.
Cu cât încerci mai mult să îți amintești cuvântul, cu atât poate părea mai îndepărtat. Ceva asemănător se întâmplă cu somnul. Cu cât depui mai mult efort pentru a adormi, cu atât devii mai alert.
Cercetătorii numesc acest fenomen paradoxul efortului: efortul îndreptat spre somn poate acționa împotriva somnului pe care încerci să îl obții.
Acest lucru contează deoarece multe dintre acțiunile prin care oamenii încearcă să își îmbunătățească somnul sunt, de fapt, forme de efort.
Poate că verifici în mod repetat cât de obosit ești, te uiți la ceas, te asiguri că ajungi suficient de devreme în pat, faci exerciții de relaxare special pentru a adormi sau analizezi constant dacă noaptea aceasta va fi mai bună.
Aceste acțiuni par utile deoarece atenția și efortul produc rezultate în majoritatea domeniilor vieții. Somnul funcționează diferit. Dacă urmărești îndeaproape dacă somnul apare sau nu, mintea ta poate rămâne alertă, iar adormirea poate deveni mai dificilă.
Scopul practic este să nu mai încerci să forțezi somnul. În schimb, creezi condițiile care îi permit să apară de la sine.
Acesta este obiectivul Unității 2. Nu îți va cere să încerci mai mult sau să adaugi și alte sarcini rutinei tale de seară. Te va ajuta să reduci efortul din jurul somnului și să lași cele două sisteme biologice din Lecția 1 să își facă treaba.
Încercarea de a adormi poate crea și un cerc al anxietății. Nu reușești să adormi, așa că începi să îți faci griji pentru că ești încă treaz. Îngrijorarea te face mai alert, iar somnul devine și mai greu de atins. Cu cât rămâi treaz mai mult, cu atât îngrijorarea crește.
Faptul că observi acest cerc poate să nu îl oprească imediat. Totuși, poate schimba modul în care înțelegi ceea ce se întâmplă. O noapte dificilă devine un semn că acest cerc este activ, nu o dovadă că sistemul tău de somn este defect.
Nu fiecare noapte dificilă este provocată de acest cerc. Boala, zgomotul, căldura și schimbările de rutină pot afecta, de asemenea, somnul. Efortul și anxietatea sunt cauze frecvente ale dificultăților persistente de somn și sunt cele asupra cărora lucrează acest program. Totuși, ele nu reprezintă singura explicație posibilă pentru fiecare noapte dificilă.
Ce urmează. Unitatea 2 introduce principalele instrumente ale programului: restricționarea timpului petrecut în pat și controlul stimulilor. Ambele pot părea contraintuitive, deoarece îți cer să răspunzi unei nopți dificile altfel decât ai face-o în mod natural. Această lecție explică de ce un răspuns diferit poate avea sens.



