Aceasta poate fi cea mai importantă lecție din program, deoarece explică unde încetează să fie suficient tot ce ai învățat până acum. Citește-o chiar dacă sari peste celelalte lecții din această unitate, mai ales dacă faci asta.

Tot ce ai parcurs aici pornește de la ideea că te confrunți cu presiune la locul de muncă: săptămâni dificile, pasageri zgomotoși și o direcție care continuă să conteze pentru tine.

Pentru multe persoane, aceasta este o descriere corectă. Pentru altele, nu este. În aceste cazuri, mai multă acțiune bazată pe valori poate să nu fie răspunsul potrivit și ar putea face lucrurile mai dificile. Gândește-te dacă vreuna dintre descrierile următoare se potrivește experienței tale:

• Weekendurile nu îți refac energia. Poate că nu mai ești doar suprasolicitat, ci complet epuizat. Este posibil să fi devenit cinic față de o muncă la care țineai cândva și să simți de luni întregi că nu mai ai resurse. Acest tipar poate indica burnout, nu o problemă legată de valorile tale. Programul pentru burnout din această aplicație este conceput pentru această experiență și începe cu recuperarea, nu cu mai multă acțiune.
• Totul și-a pierdut culoarea. Poate că foarte puține lucruri mai par să merite efortul, atât la serviciu, cât și în restul vieții, iar această stare durează de câteva săptămâni. Acest tipar poate indica o dispoziție scăzută. Aplicația are un program complet conceput pentru această situație. A cere cuiva să facă mai multe acțiuni bazate pe valori fără sprijinul potrivit poate adăuga autocritică unei experiențe deja dificile.
• Îngrijorarea nu mai este doar despre ședința de joi. Poate că mintea ta este prinsă într-un șir continuu de întrebări despre ce s-ar putea întâmpla în mai multe domenii ale vieții. Programul pentru îngrijorare lucrează direct cu acest tipar.
• Somnul îți este afectat de câteva săptămâni. Problemele persistente de somn pot semăna cu multe dintre dificultățile descrise în acest program și pot face presiunea mai greu de gestionat. Programul pentru somn poate fi un punct de plecare mai potrivit.

Mai există o posibilitate, iar aceasta este mai importantă decât celelalte.

În Lecția 1 ai aflat că participanții care se confruntau cu cea mai mare suferință au avut cele mai mari îmbunătățiri. Există însă o altă parte importantă a acelei constatări: ei au parcurs programul cu un trainer în sală, cu sprijinul unui grup și cu acces la serviciile de suport oferite de angajator.

Dacă majoritatea zilelor sunt o luptă sau dacă suferința pare constantă, în loc să crească și să scadă, este posibil ca o aplicație autoghidată să nu ofere suficient sprijin. Un pas mai potrivit ar fi să vorbești cu o persoană, precum medicul tău sau un terapeut.

Cercetătorii din spatele acestei abordări o descriu clar: „Este antrenament, nu terapie.” De asemenea, au oferit programul având la dispoziție opțiuni suplimentare de sprijin.

Faptul că vorbești cu cineva nu înseamnă că aplicația te-a dezamăgit sau că tu ai eșuat în acest program. Înseamnă că alegi nivelul de sprijin care se potrivește mai bine cu ceea ce trăiești.

Acest program nu te monitorizează și nimeni nu îți urmărește răspunsurile. Doar tu poți face pasul de a cere ajutor. Dacă te afli în pericol imediat, resursele pentru situații de criză sunt disponibile din fiecare ecran al aplicației.